Bogdan Florea, co-CEO Connections: Întâmpinăm dificultăți în găsirea specialiștilor IT în domenii precum programare Ruby, Big Data, securitate cibernetică. AI-ul schimbă paradigma dezvoltării software

Connections a încheiat anul 2024 cu venituri de 106 milioane de lei și un profit net de 8,83 de milioane de lei. Este o companie-flagship pe piața de transformare digitală din România, cu birouri de vânzări în Statetele Unite ale Americii și Regatul Unit și reprezentanți în Germania și Orientul Mijlociu. Compania este specializată în Intelligent Automation, IT Infrastructure Support, Digital Business Process Management și Software Development On Demand, iar clienții săi sunt companii globale și companii medii românești din industrii precum Banking, FMCG, Energie, Telecom și Retail, precum și instituții guvernamentale din România.

”Pe piața actuală, întâmpinăm dificultăți în găsirea specialiștilor IT în domenii precum programare Ruby, Big Data, securitate cibernetică, administrare și dezvoltare SAP. Cererea ridicată pentru roluri precum Data Engineer, Machine Learning Engineer și Site Reliability Engineer face recrutarea și mai dificilă, deoarece acești experți sunt foarte căutați la nivel global. În plus, specialiștii în Cybersecurity sunt greu de găsit din cauza cerințelor tehnice avansate și a numărului limitat de programe universitare dedicate acestui domeniu”, a spus Bogdan Florea, co-CEO Connections.

„AI vine cu noi cerințe. Programatorii viitorului nu vor fi doar „scriitori de cod”, ci ingineri ai construcției aplicațiilor. Acest lucru înseamnă mai puțină muncă repetitivă și mai mult accent pe proiectarea și optimizarea sistemelor; lucru în echipe multidisciplinare, combinând expertiza în securitate, cloud, AI și analiza datelor; roluri emergente precum AI engineer, prompt engineer și system architect, care necesită cunoștințe avansate de automatizare, integrare și scalabilitate.”

În viziunea Connections, programatorii trebuie să se reinventeze – iar fereastra de oportunitate e acum. „Industria IT se află într-o fază de redesenare a pieței muncii. În cadrul Connections, există peste 80 de roluri distincte în nomenclatorul de funcții, acoperind diverse niveluri de senioritate. Acest lucru reflectă diversificarea competențelor necesare în domeniu. Cei care încep acum tranziția către noi competențe vor avea un avantaj clar. Există o fereastră de oportunitate de 1-3 ani pentru programatorii care vor să își adapteze skillset-ul și să devină arhitecți software, experți DevOps, specialiști în AI și cybersecurity”, adaugă Florea.

De altfel, sectorul IT la nivel global a resimțit provocǎri constante în ultimii ani, de la creşteri accelerate, pânǎ la reechilibrare prin concedierile care au început încă din 2023. În prezent, companiile reduc costurile și investesc strategic în AI, cybersecurity și cloud, iar acest lucru a influențat și piața românească.

Potrivit lui Florea, mediul IT din România a resimțit impactul transformărilor globale, dar și-a menținut competitivitatea datorită talentului local și capacității de adaptare rapidă a companiilor.

Acesta crede că în 2025, principalele provocări pentru sectorul IT din România includ concurența globală tot mai intensă pentru talente, nevoia de upskilling rapid în noile tehnologii și adaptarea la reglementările internaționale din domeniul securității și protecției datelor.

“Suntem într-o perioadă în care se întâmplă foarte multe lucruri la nivel geopolitic care se reflectă în zona economică și asistăm, astăzi, la o reconfigurare a modului de a face afaceri la nivel global,” menționează Bogdan Florea, Founder & co-CEO Connections. Industria tech trece, de asemenea, printr-o perioadă de recalibrare, mai ales pe fondul noilor tehnologii și al planurilor de digitalizare, care poziționează uneori în plan secund transformarea profundă a proceselor dintr-o organizație.

Această orientare reprezintă un trend de protecționism local care vizează controlul costurilor și al calității și aduce oportunități locale crescute pentru jucătorii din IT, consideră Bogdan Florea.

Furnizorii tech vor trebui să se concentreze intens pe crearea de valoare adăugată, pe dezvoltarea de proprietate intelectuală, pe experimentarea noilor tehnologii și integrarea acestora în proiecte de cercetare și dezvoltare; așadar, pe direcții care valorifică inteligența pură și nu doar diferențele de cost sau arbitrajul între două regiuni, bazat pe costurile salariale.

Unde se poziționează România pe piața globală de IT

De asemenea, România poate rămâne competitivă la nivel internațional dacă implementează politici de susținere a inovației și educației tehnologice și are potențialul de a deveni un hub european în cybersecurity bazat pe AI. Dar, continuă Florea, ”acest lucru necesită investiții semnificative în educație tehnologică, stimulente fiscale pentru companii, parteneriate public-private și accelerarea centrelor de inovare. Însă nu putem ignora faptul că România este parte din Europa și acest lucru vine cu obligații de conformare la reglementări care pot, la rândul lor, să pună frână dezvoltării”.

„Astăzi, industria IT din România continuă să fie puternic orientată spre outsourcing, cu o mare parte din companii axate pe furnizarea de resurse umane, mai degrabă decât pe dezvoltarea de produse proprii și servicii IT cu valoare adăugată. Capacitatea de inovare – care presupune nu doar crearea de produse, ci și livrarea efectivă a acestora către clienți – rămâne limitată. Acest model face ca România și, în general, Europa, să fie mai puțin atractive pentru investitorii de tip private equity, care preferă ecosistemele din Silicon Valley, unde inovația este susținută de o cultură a asumării riscului și acceptării eșecului ca parte a procesului.

Europa este în urmă față de SUA și China în ceea ce privește inovația tehnologică, iar acest decalaj nu va fi redus fără o regândire strategică a investițiilor în tehnologie și a mecanismelor de încurajare a inovării. Piețele care vor prospera în următorii ani sunt cele care încurajează experimentarea, asumarea riscului și dezvoltarea de noi modele de business. Uniunea Europeană, însă, are un apetit scăzut pentru risc, ceea ce limitează expansiunea rapidă a start-up-urilor și inovația tehnologică. De asemenea, fără o piață de capital la nivel european care să sprijine puternic start-up-urile tech, Europa nu va putea concura la nivel global cu SUA și China.”

AI-ul: eficiență, nu tăieri de costuri

Inteligența artificială este adesea asociată cu reducerea costurilor, însă realitatea e mai nuanțată. „Inteligența artificială nu înseamnă neapărat reducerea costurilor, ci o eficiență crescută care permite generarea unor venituri mai mari cu aceleași resurse. Nu trebuie să ne gândim că, dacă astăzi avem un cost de 15 lei, mâine acesta va scădea la 10 lei. Realitatea este că, pe fondul inflației și al creșterii salariilor – pentru că oamenii trebuie să trăiască decent – costurile vor rămâne relativ constante sau chiar vor crește ușor. Diferența fundamentală adusă de AI este că, lucrând cu aceleași echipe și resurse, companiile vor putea produce mai mult și mai rapid.

Dacă astăzi o echipă de 10 ingineri software dezvoltă un proiect în valoare de 1 milion de euro într-un anumit interval de timp, odată cu integrarea AI, aceeași echipă va putea livra trei astfel de proiecte în același interval. AI-ul nu taie costurile, ci le face mai eficiente – și, mai important, permite creșterea semnificativă a veniturilor”, spune Bogdan Florea.

Referitor la profesionalizarea programatorilor, Bogdan Florea spune: „În ce privește resursa umană, vedem cum AI-ul schimbă paradigma dezvoltării software. În trecut, programatorul era definit prin capacitatea sa de a scrie cod eficient. Astăzi, pe măsură ce AI-ul devine capabil să genereze, să optimizeze și chiar să testeze cod, crește cererea pentru arhitecți software, ingineri DevOps și specialiști multidisciplinari, capabili să proiecteze și să gestioneze sisteme complexe. Așadar, AI nu elimină meseria de programator, ci o redefinește, iar asta implică cheltuieli necesare de re-formare profesională”.