Boloş: România nu are problema de incapacitate de plată

„Nu are România problema de incapacitate de plată. Contextul (afirmaţiei, n.r.) a fost că, fără măsurile de combatere a evaziunii fiscale, fără cele care privesc reducerea de cheltuieli publice, fără cele care privesc măsurile fiscal bugetare, putem avea dificultăţi financiare. (…) Însă nici nu putem neglija că avem trei mari lucruri cu impact bugetar mare: reducerea de deficit bugetar – 21 de miliarde de lei, reforma pensiilor generale – 15 miliarde de lei şi legea salarizării unice – 10 miliarde de lei. Dacă se adoptă măsurile fiscal – bugetare… cu scopul acesta le implementăm, ca alături de reducerea de cheltuială publică, alături de măsurile de combatere a evaziunii fiscale, să putem face faţă la cele trei mari obiective cu impact bugetar mare. Şi Comisia Europeană este îngrijorată de cele trei mari obiective pe care le avem de implementat şi de aceea solicită ca acest pachet de măsuri să fie cât mai curând aprobat”, a arătat ministrul, într-o declaraţie acordată presei.

Boloş a mai precizat că, în cazul în care va fi menţinut ritmul actual, la finele anului deficitul bugetar va fi mai mic de 4,4% din PIB. Pe de altă parte, el a subliniat că în ultimele luni ale anului cresc mult plăţile pentru investiţii.

„Dacă menţinem acest ritm, pe care de trei luni îl avem, de 0,12% din PIB, suntem sub 4,4%, dar să nu uităm că ultimele luni din an, respectiv noiembrie şi decembrie, sunt luni cu plăţi foarte multe pentru investiţii. Mai ales că avem de dus la bun sfârşit investiţiile care se finanţează din Politica de Coeziune, pentru perioada de programare bugetară 2014-2020”, a spus Boloş.

Ministrul a mai precizat că autorităţile transmit în această perioadă toate informaţiile solicitate de către Comisia Europeană, inclusiv cheltuielile generate în contextul războiului cu Ucraina şi al compensărilor acordate pentru energie.

„Noi ne străduim să răspundem tuturor informaţiilor solicitate de Comisie, mai ales să punem la dispoziţie toate cheltuielile pe care le avem făcute în războiul cu Ucraina, ce am avut pentru cheltuieli cu refugiaţii, ce a însemnat alocarea de buget pentru Ministerul Apărării Naţionale, compensarea la energie, despăgubirile acordate în agricultură, investiţiile făcute de Ministerul Transporturilor. Toate acestea sunt cheltuieli care se analizează de către Comisie şi urmează să fie înaintată o propunere către Consiliu, pentru a se lua o decizie de revizuire a parcursului traiectoriei bugetare”, a spus Boloş.

El a mai precizat că este analizată la nivelul coaliţiei şi o taxă de 1% din cifra pe afaceri pentru bănci, adiţională impozitului pe profit. Boloş estimează că din taxarea băncilor s-ar strânge peste două miliarde de lei în 2024. El a subliniat că aplicarea unei astfel de măsuri este decizia coaliţiei de guvernare, dar că ar fi „total injust” să intre în vigoare „peste noapte”.

„Să nu uităm că anumite state membre ale UE au început să taxeze profiturile băncilor. Şi ne uităm numai la modelul Italiei: 40% aplicat asupra profitului se virează la bugetul de stat. Integrarea aceasta urmează să fie analizată în cadrul coaliţiei de guvernare şi poate să fie taxă adiţională. Adică plăteşte impozitul pe profit şi 1% din cifra de afaceri, ceea ce ar fi echivalentul – dacă ne referim în cote procentuale de impozit pe profit – ar însemna 16% plus 1% în cifra de afaceri”, a spus Boloş.

Totodată, decizia privind taxa pe băuturile cu zahăr va fi luată de către coaliţia de guvernare în funcţie de evoluţia deficitului bugetar.

„Se va aplica după proceduri simplificate, în ceea ce priveşte antrepozitele fiscale. Nu suntem absurzi ca să cerem antrepozite fiscale la această acciză nou introdusă. Dar este o taxă percepută de noi pentru ceea ce înseamnă sănătatea populaţiei”, a spus Boloş.