Bosânceanu: “Piaţa transporturilor a coborât la nivelul celei din timpul crizei din 1999, dar PIB-urile naţionale cresc. Este un decuplaj”

„Oamenii de afaceri spun că vine o nouă criză financiară, bancherii la rândul lor susţin acelaşi lucru. Transporturile au fost totdeauna un barometru al direcţiei către care se îndreaptă economia. Şi ceea ce văd este că piaţa transporturilor, în toate segmentele ei, generale şi, în special, navale, este la unul dintre cele mai joase niveluri pe care le cunosc, iar analiştii economici nu au nici un argument în favoarea revenirii ei. Este adevărat, factorii se schimbă de la o zi la alta, un nou război ar schimba urgent datele problemei”, spune omul de afaceri Gheorghe Bosânceanu.

Potrivit declaraţiilor acestuia, nivelul înregistrat anul trecut şi chiar şi în primul trimestru din acest an de piaţa mondială a transporturilor este la un nivel echivalent cu cel din 1999, un an de referinţă la nivel global datorită crizelor financiare din Rusia şi extins din întreaga Asie. „Este cel mai scăzut nivel din ultimii 25 de ani”, spune Bosânceanu. Omul de afaceri precizează că această scădere masivă a pieţei este dublată de majorări ale PIB-urilor naţionale, care cresc în ultima vreme cu procente foarte mari, ceea ce arată că, undeva s-a produs un decuplaj.

„Creşterea economică a unui stat se bazează în general pe producţie …în speţă de materii prime şi distribuţia de produse finite. Dar aceste lucruri nu se văd pe piaţa globală. Şi există un motiv. Globalizarea a intrat în marsarier şi economia mondială acvum se întoarce către regionalizare, ceea ce conduce la schimbarea rutelor de transport. Criza financiară din 2008 a mărit aceşti paşi către regionalizare, prin politicile fiscale, promovate de SUA de exemplu sau, prin cele tarifare promovate de China şi Rusia. Tarifele vor regionaliza transporturile şi mai mult. Practic, putem spune că asistăm la un eşec al globalizării”, a declarat Gheorghe Bosânceanu.

Omul de afaceri este de părere că direcţiile de regionalizare ţin de criterii de securitate şi că există state care luptă să îşi păstreze supremaţia pe anumite pieţe ceea ce afectează negativ economia globală şi creşterea nivelului de trai pe medie la nivel global. Cum majoritatea criteriilor care au condus la acest regres al globalizării sunt politice, omul de afaceri speră că lucrurile se vor schimba şi economia lumii îşi va relua trebndul către globalizare.

Cu o avere de circa 100 de milione de euro, Gheorghe Bosânceanu este unul dintre cei mai puternici armatori din Europa de Est (prin Histria Shppmanagement deţine în proprietate 11 nave, cu o vechime foarte mică de exploatare), este acţionarul Şantierului Naval Constanţa, cu un puternic istoric în contrucţia de nave de mare tonaj, petroliere sau nave militare şi mai deţine afaceri în trusim şi media.

În perioada 1997-2000, economia mondială a fost zguduită de două mari crize: cea asiatică şi cea rusă. Criza financiară din Rusia a fost declanşată iniţial de criza asiatică ce a generat scăderea preţurilor materiilor prime (petrol, gaz, metale), de al căror export Rusia era dependentă în proportie de 80%. Pe fondul scăderii veniturilor, această ţară s-a văzut în situaţia de a nu îşi mai onora datoriile externe, intrând practic în încetare de plăţi.  A fost momentul în care guvernul Rusiei a plătit şi dobânzi de 150% pentru bonduri emise înainte de 1998, pe care guvernul le-a tot rostogolit până în 13 august 1998 când bursa şi cursul de schimb s-au prăbuşit.

Criza asiatică din 1997-1999 a început în Thailanda în iulie 1997 când moneda locala, bath-ul, s-a devalorizat masiv în momentul liberalizării cursului de schimb. Având şi o datorie externă uriaţă, Thailanda aproape că a intrat în faliment iar aceasta criză s-a răspândit rapid în zonă, cuprinzand toata Asia de Sud-Est, inclusiv Japonia. Cele mai afectate ţări au fost Korea de Sud, Indonezia şi Thailanda, ţări care au fost ajutate de către FMI prin intermediul unui împrumut în valoare de 40 de miliarde de dolari, alocat în special eforturilor de stabilizare a cursurilor valutare.