'Suntem pe finalul circuitului de avizare cu legea securităţii cibernetice. Azi (miercuri n.r.) sper să avem ultimul aviz necesar, de la Ministerul Justiţiei, apoi să meargă la avizare la CSAT şi să se aprobe în Guvern în perioada următoare. Apoi merge în Parlament pentru a fi aprobată această Lege de care avem foarte mare nevoie', a explicat Marius Bostan, în cadrul conferinţei de prezentare a raportului de activitate al Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică - CERT-RO.
Potrivit ministrului de resort, legea este absolut necesară, având în vedere faptul că Internetul nu are graniţe, iar atacurile cibernetice au devenit tot mai sofisticate. În acest context, acordurile şi cooperarea internaţională sunt foarte importante, iar această cooperare necesită foarte multe cunoştinţe, a mai spus Bostan.
'Anticipăm, după informaţiile existente, atacuri cu un ridicat nivel de complexitate în perioada următoare de timp', a subliniat ministrul Comunicaţiilor.
În opinia acestuia, prin noua Lege se va crea un cadru de responsabilitate pentru toţi utilizatorii, astfel încât atacurile să poată fi prevenite, sau efectele acestora să fie minimizate, dar în mod special pentru instituţiile statului.
'Vă citesc doar articolul 28: secretul corespondenţei este inviolabil! Cine trebuie să apere asta? Este clar că trebuie să facă asta', a mai spus Bostan.
Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională (MCSI) a lansat, la finele lunii ianuarie, în dezbatere publică, pe propria pagină de Internet, un nou proiect de Lege privind Securitatea Cibernetică a României. Documentul a fost întocmit fiind luate în considerare criticile aduse prin Decizia nr. 17/2015 a Curţii Constituţionale a României (CCR) asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind Securitatea Cibernetică a României.
Conform ministerului, actul normativ vizează introducerea de măsuri de protejare a securităţii cibernetice numai la categoriile de persoane juridice enumerate în art. 2, din proiectul de lege: 'autorităţilor şi instituţiilor publice, persoanelor juridice deţinătoare de infrastructuri cibernetice care susţin servicii publice sau de interes public, ori servicii ale societăţii informaţionale, a căror afectare aduce atingere securităţii naţionale sau prejudicii grave statului român, ori cetăţenilor acestuia; persoanelor juridice, deţinătoare de infrastructuri cibernetice care prelucrează date cu caracter personal; furnizorilor de reţele publice de comunicaţii electronice şi furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului'.
Curtea Constituţională a României (CCR) a anunţat, în 27 ianuarie 2015, că Legea privind securitatea cibernetică încalcă prevederile constituţionale privind statul de drept şi principiul legalităţii, precum şi cele privind viaţa intimă, familială şi privată, respectiv secretul corespondenţei. Motivul invocat de către CCR este faptul că autoritatea naţională în domeniul securităţii cibernetice ar trebui să fie un organism civil, pentru a garanta aceste drepturi, şi nu Centrul Naţional de Securitate Cibernetică (CNSC), care funcţionează deja în cadrul SRI, cu personal militar.
