"În condiţiile în care Legea pensiilor publice a fost adoptată şi promulgată se deschide perspectiva unei lărgiri destul de accentuate a deficitului bugetar. Din ce estimăm noi, s-ar putea ajunge lejer în 2021 la peste 5% din PIB, undeva la 5,4%. Acesta doar din creşterea punctului de pensie. Nici nu am luat în calcul creşterea numărului de pensionari, nu am mai luat în calcul în 2022 schimbarea modului de calcul a pensiilor. Nu credem că vom ajunge acolo. În 2021 va fi destul de dificil de gestionat un astfel de deficit bugetar. Chiar în condiţiile în care pentru economia globală nu avem un scenariu de recesiune. Avem un scenariu de evoluţie economică moderată", a spus Horia Braun, la o conferinţă organizată de Asociaţia Administratorilor de Fonduri.
Pentru anul viitor Horia Braun susţin că ar trebui să ne aşteptăm la un deficit bugetar de 4% din PIB.
El a afirmat că avem cel puţin 2,5% din PIB de ajustat şi acesta va fi tema următorului guvern, chiar dacă niciun politician nu recunoaşte acest lucru.
"Din 2020 şi până în 2024 numai despre asta se va vorbi. Părerea mea. Cum vom face această ajustare. Şi cred că trebuie să abordăm ajustarea acesta ca şi o cură de slăbire. Există trei metode mari şi late. Să consumi mai mult decât acumulezi, faci sport, activitate şi arzi mai mult decât consumi. Să mănânci mai puţin. Adică transpus în termeni fiscali şi economici să tai din cheltuieli atât în sectorul public cât şi în sectorul privat. Pentru că în sectorul privat probabil ar trebui să ne aşteptăm la taxe şi impozite mai mari. Ceea ce înseamnă că şi entităţile probate vor trebui să taie din cheltuieli pentru a compensa impactul acesta. Şi există şi metodele chirurgicale, mai aspre, mai dure, care s-ar traduce într-un program de austeritate aşa cum România a avut de-a lungul istoriei şi cel mai recent exemplu acordul cu Fondul Monetar şi cu Comisia Europeană de după criza financiară globală", a declarat Horia Braun.
El susţine că o abordare bună ar trebui să includă câte puţin din fiecare măsură. De asemenea, economistul BCR a afirmat că în cazul în care s-ar recurge la o ajustare a deficitului cu 3% din PIB în decursul unui an, măsurile ar duce economia în recesiune.
"Din 2013 şi până 2018 am avut o dublare a salariilor din sectorul public, aproape. Salariul minim s-a dublat şi el. În sectorul privat salariile au crescut cu 60%. Pe partea cealaltă, dacă punem în termeni comparabili nominali productivitatea muncii a crescut doar cu 50%, aproximativ. Am mai avut o depreciere a leului care ajută puţin competitivitatea externă, dar a fost de un nivel mai scăzut, de 5%, şi am avut şi o îmbunătăţire a raportului dintre preţurile bunurilor pe care le exportăm faţă de cele pe care le importăm, dar iarăşi de nivel ceva mai scăzut. Acesta era până în 2018. În anul 2019 prognozele arată similar. Creşterile salariale pe care le anticipăm, pe baza cifrelor pe care le avem până în luna mai arată undeva la aproape 14%, în vreme de productivitatea în termeni nominali probabil că nu va creşte mai mult de 9%. Din nou decalajul acesta se menţine, ceea ce se transpune şi în prognoza de deficit de cont curent care probabil că va ajunge la 5% din PIB", a mai spus Horia Braun.
