1EUR = 4.7231 RON | Bucureşti 28 º

News

Buget 2017: Salariile mărite ale bugetarilor şi majorarea pensiilor n-au putut fi susţinute de populaţie, aşa că statul a tăiat drumurile

Fără să vedem vreo schimbare notabilă în administraţia publică, angajatii statului ne-au costat anul acesta cu 8 miliarde de lei în plus faţă de anul trecut. Şi asta doar până în august. Punem asta peste un avans de 6 miliarde de lei la pensii. şi avem de-a face cu un plus de 14 miliarde de lei pe care anul trecut nu-l aveam cheltuit din banul public. Creşterea veniturilor bugetului, din taxele şi impozitele luate de la populaţie şi firme nu a fost atât de mare încât să acopere aceste noi nevoi ale statului. Avansul total al veniturilor statului, faţă de anul trecut a fost de doar 13 miliarde de lei, din care o sumă importantă a rezultat din impozitarea salariilor mărite ale bugetarilor, adică sume trecute, practic, dintr-un buzunar în altul al bugetului. Aşadar, nevoia de bani e mare. De undeva trebuia să fie luaţi. De la drumuri, de exemplu.

16 oct, 2017 | | ECONOMICA.net

Cheltuielie statului cu salariile propriilor angajaţi au crescut anul acesta cu 21,4%, la aproape 45 de miliarde de lei, doar până în august, după ultimele cifre disponibile. Sunt cu 8 miliarde de lei mai mari decât anul trecut în aceeaşi perioadă.

Cheltuielile cu asistenţa socială, în majoritate pensii, au crescut şi ele cu două cifre, cu 11,3%, sau 6 miliarde de lei. Cele două tipuri de cheltuieli sunt cele mai importante din bugetul naţional, însemnând 27%, respectiv 36% din el.

Populaţia nu poate plăti cât vrea statul să cheltuie

Veniturile totale ale bugetului, însemnând ce reuşeşte să ia statul din economie prin taxe şi impozite au avansat în acest răstimp cu doar 8,9%, adică, în bani, 13 miliarde de lei. Iată că, suma pentru creşterile de pensii şi salarii la stat nu a putut fi acoperită din veniturile suplimentare asigurate de creşterea economică a României. Este cu un miliard de lei mai mare.

Venituri doar în aparenţă

În plus, nivelul veniturilor statului a fost influenţat decisiv de o plimbare a banilor publici dintr-un buzunar în altul. Pe scurt, s-au mărit încasările bugetare din impozite şi contribuţii luate din salariile mărite ale bugetarilor. Astfel, la impozitul pe salarii a avut loc o creştere de 10%, iar la plata contribuţiilor sociale una de 16,6%. Aceste avansuri au fost realizate mai degrabă din creşterea salariilor bugetarilor decât din restul economiei. Salariile din privat au avut un avans estimat la doar 5,1%, cu tot cu bonusurile de la începutul anului, majorarea fiind de doar 2% în al doilea trimestru, timp ce salariile de la stat au crescut cu 19,5%.

Cele două categorii de venituri fac 12,3%, respectiv cu 29% din totalul veniturilor bugetare. Aşadar, veniturile statului sunt încă şi mai firave decât o arată avansul la general.

Cheltuielile de personal mai mari au fost determinate de majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2016, respectiv aplicarea, începând cu luna august 2016, a prevederilor O.U.G. nr. 20/2016 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum și de creșterile salariale acordate in 2017, respectiv creșterea cu 15 % a salariilor din sănătate și din de la 1 ianuarie 2017, a personalului plătit din fonduri publice din instituțiile şi autoritățile publice ale administrației publice locale care beneficiază de majorarea cu 20% începând cu 1 februarie 2017, majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 1.250 lei la 1.450 lei din 1 februarie 2017 și majorarea cu 50% a salariului brut şi a sporurilor pentru personalul din instituțiile publice de spectacole sau concerte începând cu 1 februarie 2017. 

De unde s-au luat bani pentru salariile bugetarilor şi pensii

Pentru a putea face faţă acestei diferenţe dintre creşterea salariilor bugetarilor şi a pensiilor cu 14 miliarde de lei, la un plus al încasărilor de 13 miliarde de lei, decidenţii au fost nevoiţi să taie din investiţiile făcute de stat, însemnând, în principal, marea infrastructură, adică drumuri şi poduri. Necesarul pare să fi fost acoperit din această sacrificare a lucrărilor de infrastructură, suma alocază domeniului fiind anul acesta mai mică, în execuţie, cu 1,5 miliarde  de lei, faţă de ce a cheltuit guvernul Cioloş până la sfârşitul lui august. Acest capitol suferă un minus fără precedent în ultimii ani de -18,7%.

Şi este doar vorba din investiţiile făcute de statul român din banii luaţi de la populaţie. Altfel, nici investiţiile din fonduri europene nu au mişcat. Avem un avans de un miliard de lei la fondurile din cadrul financiar 2014-2020, care a început să producă investiţii de anul trecut. Ar fi un plus important în cheltuielile pentru dezvoltarea ţării dacă n-am avea un minus de 4,2 miliarde de lei rezultat din încheierea exerciţiului financiar precedent, anul trecut. 

Un început mai în forţă la fondurile europene alocate în exerciţiul financiar actual ar fi asigurat o continuitate a ritmului de investiţii, însă statul e nevoit să vină cu o cofinanţare de 25% din sumele atrase de la Uniune pentru programele publice, chestiune care îi grevează capitolul cheltuieli.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO

OBIECTIV.INFO