Bulgaria cere statelor din estul Europei să dea dovadă de mai multă solidaritate în privinţa refugiaţilor

Într-un interviu acordat agenţiei France Presse, premierul bulgar Boiko Borisov a declarat că solidaritatea nu poate fi într-un singur sens pentru ‘ţările care, ca şi noi, contează pe solidaritatea europeană’ în materie de fonduri structurale.

‘Suntem fericiţi atunci când sunt vărsaţi bani’ pentru dezvoltarea celor mai sărace state din UE, însă atunci când cele mai bogate ţări ‘au o problemă pentru că fluxul de migranţi se îndreaptă către ele, şi noi ar trebui să dăm dovadă de solidaritate şi de ajutor reciproc’, a insistat premierul bulgar, aflat din 2014 în fruntea unei coaliţii de partide conservatoare.

Criza refugiaţilor a scos în evidenţă o ‘fractură’ între ţările din Europa de Vest, promotoare ale unei distribuiri a solicitanţilor de azil în cadrul UE, şi mai multe ţări din Europa Centrală, precum Ungaria, Slovacia şi Polonia, care resping acest mecanism adoptat în toamna anului 2015.

Bulgaria se distinge de aceste foste state din blocul comunist, exprimându-şi hotărârea de a-şi îndeplini partea sa în cadrul acestui acord. Bulgariei i-a revenit o cotă de 1.200 de migranţi.

‘Fie că sunt 1.200 sau chiar 2.000, ne-am angajat să-i găzduim’, a dat asigurări premierul bulgar, care a anticipat totuşi anumite dificultăţi: refugiaţii ‘doresc să meargă în Austria sau în alte ţări, ei nu doresc să rămână în Bulgaria’, cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană.

‘Trebuie construită o închisoare pentru a-i reţine? Doi irakieni au sosit (în cadrul sistemului de repartiţie) şi unul a fugit’, a spus Borisov.

Cu toate acestea, premierul bulgar nu s-a arătat foarte entuziasmat în legătură cu amenda de 250.000 de euro, propusă de Comisia Europeană pentru fiecare solicitant de azil refuzat de un stat membru ca parte a unui sistem automat de distribuire a refugiaţilor.

‘În loc să lansăm anateme pentru a spune că vor exista amenzi sau alte sancţiuni împotriva celor care nu acceptă migranţi, acum este cel mai potrivit moment să găsim mecanisme practice de lucru’, a subliniat Borisov.

Ungaria a calificat miercuri acest proiect de sancţiuni financiare drept ‘şantaj’ şi ‘un impas’.

Comisia Europeană a propus miercuri oficial instituirea unui mecanism automat şi permanent de împărţire a migranţilor prin cote obligatorii între statele Uniunii Europene, precum şi obligarea statelor membre care nu acceptă acest mecanism să plătească amenzi de 250.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat. Propunerile au fost avansate în cadrul revizuirii regulamentului de la Dublin, ce reglementează soluţionarea cererilor de azil în Uniunea Europeană.

Deşi Bulgaria se teme că va deveni o rută majoră de tranzit pentru migranţi după închiderea rutei Balcanilor, nimic nu indică în acest moment, potrivit premierului bulgar, o creştere a presiunii migratorii în această ţară care împarte 269 de kilometri de frontieră cu Turcia şi 460 kilometri de frontieră cu Grecia.

‘Astăzi, Bulgaria protejează foarte bine graniţele spaţiului Schengen’, din care ţara nu face totuşi parte, a subliniat premierul bulgar regretând această situaţie.

Membre ale UE din 2007, României şi Bulgariei le-a fost refuzat accesul din 2011 la spaţiul Schengen de anumite state, în special de către Olanda.