Bulgarii, printre cei mai euro-optimişti, după 10 ani de la aderarea la UE – sondaj

Adaugă-ne ca sursă preferată

În ceea ce priveşte perspectivele Bulgariei, sprijinul public pentru intrarea ţării în Schengen este ridicat (53%), în timp ce aderarea la zona euro este marcată de preocupări semnificative şi evaluări polarizate (34% o aprobă şi 45% sunt împotrivă).

De când Bulgaria a aderat la UE în 2007, rata de aprobare a calităţii de membru european s-a menţinut în jurul a 50%, în timp ce 16% au dezaprobat-o şi 34% nu au avut nicio părere. După o perioadă de zece ani, cei mai euro-optimişti sunt bulgarii mai tineri cu studii superioare, activi şi mobili, care au beneficiat cel mai mult de beneficiile aderării.

O diferenţă semnificativă a apărut în atitudinea publică din ultimii zece ani în evaluarea efectelor aderării Bulgariei la UE. Sondajele de la sfârşitul anului 2008 înregistrau o polarizare între aşteptările unui efect modest al calităţii de membru şi insatisfacţia faţă de lipsa unor schimbări vizibile rapide în ţară. Eforturile de a introduce reguli şi standarde europene în diferitele sfere au fost considerate ca impunând restricţii nemeritate pentru Bulgaria. Astăzi însă, la sfârşitul celui de-al zecelea an, rata de aprobare a calităţii de membru este foarte pozitivă, de 51%.

Cele mai mari temeri în 2007 (47%) erau că bulgarii ar fi discriminaţi pe piaţa muncii din cauza accesului limitat în primii ani, că specialiştii bulgari ar emigra în străinătate (37%) şi că străinii ar începe să cumpere terenuri (37%). Zece ani mai târziu, unele dintre aceste temeri au fost uitate.

Problema larg discutată a standardelor duble de calitate a alimentelor a ajuns acum pe primul loc printre preocupări (60%), urmată de scăderea puterii de cumpărare (50%). În acelaşi timp, problemele comune din Europa, precum traficul de fiinţe umane şi droguri (47%), fluxurile migratorii şi ameninţările teroriste (44%) sunt de asemenea considerate preocupări majore în Bulgaria.

Cu toate acestea, societatea bulgară se opune ferm scenariilor ce implică o dezvoltare fragmentată a UE. Unul din doi adulţi bulgari susţine opţiunea pentru o UE mai puternică prezentată de preşedintele CE Jean-Claude Juncker în septembrie 2017, inclusiv prin integrarea Bulgariei şi României în spaţiul Schengen şi în zona euro. În mod similar, sunt acceptate şi scenariile în care UE se dezvoltă ca şi până acum (31%) sau consolidată prin piaţa unică, politica externă, o uniune a apărării, standarde sociale unice (29%).

Dintre persoanele chestionate, 61% consideră că UE trebuie să acţioneze pe termen lung, depunând eforturi în primul rând pentru a obţine creştere economică şi o ocupare mai mare a forţei de muncă. Aproximativ un sfert dintre bulgari, în special generaţiile mai tinere, consideră prioritare educaţia, protecţia drepturilor civile şi sociale. După zece ani, sprijinul pentru aderarea ţărilor balcanice rămâne de asemenea ridicat (peste 50%).

Sondajul compară de asemenea rezultatele unui studiu similar din România vecină. Locuitorii ambelor ţări sunt optimişti că dezvoltarea pozitivă a Uniunii Europene va continua.