Bursa a crescut uşor, pe un rulaj salvat de acţiunile Fondul Proprietatea, OMV Petrom şi SIF Oltenia

Piaţa a crescut uşor încă din primele minute, însă recuperarea uşoară a venit în cadrul unor tranzacţii cu volume reduse în cazul celor mai multe acţiuni. Rulaje de peste 20.000 de lei au înregistrat acţiuni emise de doar din cele 79 de companii listate pe primele trei categorii şi la secţiunea titlurilor internaţionale.

Lichiditatea pieţei, de 24,4 milioane lei (5,5 milioane euro), a fost de peste două ori mai mare decât rulajul de luni, de numai 11 milioane lei (2,5 milioane euro). Aproape 90% lichiditatea de marţi a fost asigurată de tranzacţii cu acţiunile Fondului Proprietatea (16,7 milioane lei, din care patru deal-uri de 9,7 milioane lei) şi cu titlurile OMV Petrom (2,2 milioane lei, din care un deal 860.000 de lei) şi cu acţiuni SIF Oltenia (1,7 milioane lei, din care un deal de 1,4 milioane lei).

„Dependenţa Bursei de la Bucureşti de tranzacţiile deal, în condiţiile unei lichidităţi oricum sensibil sub 10 milioane de euro pe sedinţă, reprezintă încă o măsură a poziţiei delicate a bursei noastre în peisajul regional, având în vedere că doar câteva acţiuni pot absorbi capitaluri importante, care s-ar dori investite pe piaţa de la Bucureşti. Singurul tratament pentru volumele reduse îl reprezintă listările majore, mai ales dintre marile companii private din economie. Fără astfel de exerciţii de succes în următorii circa trei ani, bursa noastra riscă să nu îşi mai poată depăşi pentru mult timp condiţia de piaţă de active de dimensiune experimentală”, a declarat pentru MEDIAFAX şeful Departamentului de cercetare pieţe de capital al BCR, Mihai Iulian Căruntu.

Pe piaţa principală, acţiunile Fondului Proprietatea au crescut cu 0,7%, la preţul de 0,647 lei, iar titlurile OMV Petrom au urcat cu 1,01%, la 0,43 lei.

La închiderea pieţei principale, indicele BET al celor mai lichide zece acţiuni, a fost în creştere cu 0,46%, în timp ce indicele BET-NG, al titlurilor companiilor din sectorul energetic, s-a situat cu 0,43% peste nivelul de luni.

Indicele BET-FI, al acţiunilor celor cinci SIF-uri şi al titlurilor Fondului Proprietatea, a avansat cu 0,54%.

Acţiunile SIF Banat-Crişana (SIF1) au stagnat la 1,051 lei, iar titlurile SIF Muntenia (SIF4) au crescut cu 0,55%, la 0,645 lei.

În precedentele şapte şedinţe acţiunile SIF Banat-Crişana au încheiat o singură dată pe verde, iar corecţia din celelalte şase zile a dus preţul în jos cu 7,2%. În acelaşi interval, titlurile SIF Muntenia au coborât cu 7,7%.

Investitorii au realizat, marţi, 142 de tranzacţii cu acţiunile SIF Banat-Crişana, în valoare cumulată de aproape 1,2 milioane lei, iar titlurile SIF Muntenia au consemnat un rulaj de 488.000 de lei.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a aprobat miercurea trecută preluarea Muntenia Invest şi indirect controlul asupra SIF Muntenia (SIF4) de către SIF Banat-Crişana. Aprobarea ASF a fost ultimul aviz necesar pentru preluarea Muntenia Invest, administratorul activelor SIF Muntenia, de către SIF Banat-Crişana.

Analistul consideră că evoluţia acţiunilor SIF Banat-Crişana şi SIF Muntenia nu este influenţată de anunţul preluării indirecte a SIF Muntenia de către SIF Banat-Crişana, dar nici de rezultatele financiare semestriale, întrucât indicatorii financiari sunt anunţaţi lunar.

„Cum la SIF Banat-Crişana nici măcar profitul nu mai este un element foarte important de influenţă a cotaţiilor, din moment ce acest SIF ar putea să nu mai distribuie dividende (precum pentru exerciţiul financiar 2012), se înţelege că rezultatele financiare la SIF-uri trebuie tratate într-un context oricum particular comparativ cu celelalte societăţi importante de la BVB. Principala măsură a evoluţiei calitative pe termen mediu şi lung a portofoliului unui SIF constă în dinamica încasărilor din dividende de la societăţile din portofoliu. Din acest punct de vedere, SIF Banat-Crişana şi SIF Muntenia au cele mai mici încasări din dividende dintre SIF-uri (mai puţin de jumătate decât încasările din dividende în 2012 în cazul SIF Oltenia, spre exemplu). În consecinţă, dacă persistă, astfel de aspecte calitative ar trebui să explice pe termen mediu şi lung diferenţele între evaluarea pe bursă a acestor fonduri închise de investiţii”, a adăugat Căruntu.

Indicele extins BET-XT a încheiat şedinţa de marţi în creştere cu 0,43%, iar indicele extins BET-BK cu 0,47% peste nivelul de luni.

Indicele BET-XT reflectă evoluţia primelor 25 de acţiuni româneşti în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea (FP), iar BET-BK cuprinde cele mai lichide 25 de acţiuni, inclusiv titlurile băncii austriece Erste (EBS), SIF-urile şi Fondul Proprietatea.

„Rezultatele semestriale vor putea mişca piaţa doar în cazul unor raportări mai slabe decât aşteptările. În general, în ultimii ani s-a observat că foarte rar rezultatele trimestriale peste aşteptări s-au concretizat explicit în creşteri importante de preţuri şi care să se păstreze în timp, acesta fiind în special valabil în cazul societăţilor cunoscute ca având o volatilitate mai ridicată a rezultatelor financiare. Un exemplu relevant ar putea fi reprezentat de Transelectrica care a raportat pentru primul trimestru din acest an rezultate cu mult peste aşteptările pieţei, însă acest lucru nu a ajutat preţul în perioada care a urmat”, a afirmat Căruntu.

Pe piaţa Rasdaq, investitorii au transferat acţiuni de 291.000 de lei, faţă de 60.000 de lei în şedinţa precedentă.

La închiderea pieţei principale de la Bucureşti, bursele vest-europene erau în creştere cu până la 0,3%, continuând să avanseze pentru a cincea şedinţă consecutiv, după ce mai multe companii au raportat rezultate financiare peste aşteptările pieţei.