Buşoi: Nu regret că am demisionat din funcţia de europarlamentar pentru a conduce CNAS

El a spus că în cele opt luni de mandat obiectivele sale prioritare au fost creşterea transparentizării şi a modului de a comunica public a casei cu asiguraţii, opinia publică, dar şi cu mediul politic, guvernamental şi mass-media, eficientizarea banului public din sistemul de asigurări de sănătate, eliminarea metodelor de fraudare din acest domeniu şi accelerarea informatizării, principalul instrument de eliminare a fraudei.

Buşoi a menţionat că nu are regrete, poate doar faptul că nu poate duce la bun sfârşit proiectul cardului naţional electronic de sănătate, pe care îl consideră unul dintre cele mai importante proiecte.

‘Am accelerat la maximum procesul privind cardul electronic de sănătate. Primul card de sănătate a fost tipărit în data de 16 iulie 2013. În prezent sunt tipărite şi personalizate peste 6 milioane de carduri. Am realizat modificarea soluţiei informatice pentru achiziţionarea unor cititoare ieftine şi a fost demarată procedura de distribuire a cardului de sănătate prin servicii poştale. În acest sens, am obţinut modificări legislative. Sper ca acest lucru să fie dus la bun sfârşit în acest an. Estimăm că, cel târziu, la începutul anului 2015, decontarea serviciilor medicale s-ar putea realiza numai pe baza cardului de sănătate. S-a luat decizia realizării unui proiect-pilot pentru cardul naţional în centrele de dializă din ţară’, a afirmat Buşoi.

Un alt proiect important la care s-a referit fostul preşedinte al CNAS este dosarul electronic al pacientului, un instrument de verificare în timp real a stării de sănătate a pacientului, care poate fi urmărit şi online şi care va uşura activitatea de diagnosticare desfăşurată de medici.

‘Începând cu 21 martie 2014, Dosarul Electronic de Sănătate va fi testat timp de o lună, iar după aceea va intra în producţie’, a spus demnitarul.

În ceea ce priveşte bugetul CNAS, Buşoi a menţionat aducerea la zi a plăţilor pentru medicamente şi materiale sanitare cu ajutorul Guvernului şi Ministerului de Finanţe.

‘Începând cu luna iulie 2013, pentru respectarea prevederilor Directivei pentru combaterea plăţilor întârziate, transpusă în Legea nr. 72/2013, CNAS a modificat calendarul de plăţi. Astăzi aceste plăţi se fac la 60+30 de zile, conform legislaţiei. Am insistat şi pentru disciplinarea plăţilor în sănătate. Luna februarie este prima lună în care nu au fost înregistrate restanţe. Pentru prima dată nu s-au mai angajat credite din bugetul anului următor şi au fost desfiinţate listele de aşteptare pentru bolnavii de hepatită şi cele de aşteptare pentru acordarea de dispozitivele medicale în aproape toate judeţele’, a afirmat fostul reprezentant al CNAS.

Referindu-se la programele de sănătate, Buşoi a remarcat paşii importanţi făcuţi în programul de oncologie şi faptul că de la 1 septembrie s-au desfiinţat listele de aşteptare pentru bolnavii cu afecţiuni oncologice.

‘În luna septembrie 2013 nu au mai existat dosare în aşteptare pentru tratamentul afecţiunilor oncologice cu aprobarea CNAS. Toate dosarele care au corespuns criteriilor de includere în tratament au fost aprobate. Astăzi, 7.500 de pacienţi cu afecţiuni oncologice primesc tratament cu aprobarea CNAS’, a arătat Buşoi.

Potrivit acestuia, un alt proiect important îl reprezintă şi modificarea legislaţiei, la iniţiativa CNAS, pentru decontarea endoprotezelor mamare după extriparea sânului în urma unei afecţiuni oncologice.

‘Estimăm că începând cu data de 1 aprilie 2014, odată cu introducerea noilor pachete de servicii medicale, se va pune în aplicare OUG nr. 2 din 29 ianuarie 2014 care prevede acest lucru. Acum se lucrează la criteriile de includere, tarife. Nu este niciun motiv ca acest proiect să nu înceapă cât mai repede. Voi insista pentru aplicarea lui’, a declarat fostul şef al CNAS.

Cristian Buşoi a menţionat înfiinţarea Direcţiei Generale de Monitorizare, Control şi Antifraudă, o structură specializată din cadrul CNAS care efectuează activităţi de control în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, având rolul de a coordona, monitoriza, investiga şi combate fraudele în cadrul acestui sistem.

‘Prima acţiune a DGMCA a fost realizată la finalul anului 2014. În urma neregulilor depistate la aceste controale, s-a dispus reţinerea unui procent de 1% din valoarea de contract aferentă lunilor în care au fost identificate nereguli, aproximativ 1.500.000, pentru 8 din cele 10 spitale controlate’, a arătat fostul şef CNAS.

Plăţile externe au fost în 2013 în valoare de 33,3 milioane de euro (din suma totală de 168 milioane euro): ‘Suma plătită în anul 2013 reprezintă cea mai mare plată efectuată de România de la data aderării şi până în prezent, cu 30% mai mare decât totalul plăţilor efectuate în perioada 2007-2012. Bugetul alocat pentru acest an permite plata în totalitate a datoriilor către furnizorii externi, 585 milioane lei’, a spus el.

Cristian Buşoi a arătat că a efectuat vizite în Austria şi Germania şi a asigurat autorităţile din sistemul de sănătate din afară că România îşi va achita datoriile, adăugând că nu mai sunt semnale că în aceste ţări românilor li se refuză accesul la servicii medicale.