Tratatul european de guvernanţă fiscală a fost adoptat de Camera Deputaţilor

Adaugă-ne ca sursă preferată

Actul, intitulat „Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare” vizează întărirea disciplinei fiscale cu elementele de deficit structural de 0,5% din PIB şi o datorie publică de 60%.
Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată în legătură cu acest Tratat, Senatul este for decizional.

Preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, declara, recent, în plenul Parlamentului, că o ratificare rapidă a Tratatului de guvernanţă fiscală de către România este „crucială”.

La începutul lunii martie, un număr de 25 state ale Uniunii Europene, inclusiv România, dar fără Marea Britanie şi Cehia, au semnat Pactul fiscal european, care prevede în principal reglementări fiscale pentru echilibrarea bugetelor şi coordonarea politicii economice la nivel european.

Conform procedurilor, documentul trebuie ratificat în parlamentele statelor membre pentru a putea fi aplicat.
Astfel, Tratatul va intra în vigoare la 1 ianuarie 2013, după ce va fi fost ratificat de cel puţin 12 state contractante din zona euro sau în prima zi a lunii următoare ratificării de către cel de-al 12-lea state membru al zonei euro, aplicându-se data care intervine mai întâi.

Tratatul prevede obligaţia de a menţine un deficit structural ce nu poate depăşi obiectivul naţional pe termen mediu, stabilit pentru fiecare stat membru în parte, cu o limită inferioară de 0,5% din PIB, la preţurile pieţei. În cazul în care nivelul datoriei publice este semnificativ sub 60% din PIB şi nu există riscuri privind sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice, deficitul structural poate să ajungă la circa 1% din PIB.

Deficitul bugetar ciclic maxim plus cel structural trebuie să se încadreze în limita de 3% din PIB.
În cazul în care se înregistrează abateri faţă de aceste nivele, se va declanşa automat un mecanism de corecţie, ce trebuie introdus în legislaţia naţională de fiecare stat membru, la fel ca şi aşa-zisa „regulă de aur”, privind limitarea deficitului structural. Dacă un stat membru nu transpune aceste două prevederi în legislaţia naţională, poate fi sesizată Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

Nerespectarea deciziei acestei instanţe poate duce la o sancţiune financiară de maximum 0,1% din PIB-ul ţării respective.