Capii grupului de fraude bancare au impus un plafon al creditelor, ca frauda să nu fie descoperită

Procurorii DIICOT arată, în documentul citat, obţinut de MEDIAFAX, că „una din condiţiile impuse de liderii grupării infracţionale, inculpaţii Vasile Creştin, Adrian Martiş şi Andrei Nanu, a fost ca solicitarea iniţială de creditare să fie efectuată într-un anume cuantum tocmai pentru a nu putea fi descoperită frauda bancară”.

Pe parcursul derulării activităţii infracţionale, mai arată anchetatorii în documentul citat, „au fost acordate credite cu un plafon maxim de 3.000.000 de euro şi din acesta s-au plătit o parte din creditele acordate unor societăţi comerciale controlate de membrii grupării infracţionale, pentru a nu se descoperi frauda bancară şi pentru ca aceste credite să nu fie trecute la categoria creditelor neperformante, pentru care trebuiau să fie constituite provizioane”.

„Garanţiile instituite în favoarea băncii, ipoteci de grad I şi II, erau schimbate într-un timp relativ scurt cu altele a căror valoare era supraevaluată. Datorită faptului că transferul dreptului de proprietate asupra terenurilor implica cheltuieli suplimentare efectuate de către membrii grupării, creditele nu erau plătite la timp şi, pentru a nu putea fi descoperită frauda bancară şi pentru a se optimiza profiturile bancare, s-a apelat la o altă formă de garantare prin care de această dată liderii grupării au urmărit fraudarea bugetului de stat prin păgubirea Fondului național de garantare pentru IMM-uri”, se arată în referat.

Procurorii DIICOT afirmă că „pentru a se putea îndeplini scopul infracţional în vederea obţinerii resurselor financiare nelegale”, Vasile Creştin l-a racolat pe Niculae Sandu, inculpat şi el în acest dosar, „despre care ştia că are nevoie urgentă de importante sume de bani pentru a continua activitatea comercială la una din societăţile sale”.

Anchetatorii notează că pe parcursul desfăşurării activităţii infracţionale, la rândul său, Niculae Sandu a determinat patru persoane să semneze contractele de creditare şi facturile pe baza cărora au fost retraşi nelegal banii din creditele acordate, iar la scurt timp de la retragere, au fost cesionate părţile sociale unor persoane ce fuseseră racolate de ceilalţi membrii ai grupării infracţionale.

„Datorită faptului că Niculae Sandu nu a obţinut suma de bani pe care Adrian Martiș și Vasile Creştin o promiseseră că va fi creditată, acesta nu a mai plătit creditele pe cele 8 societăţi coordonate de el. În acest context Vasile Creştin şi-a continuat activitatea infracţională prin intermediul lui Andrei Suditu, persoană de încredere în cadrul grupului infracţional şi care figurează ca acţionar la PROSERV COMPANY SRL şi BLITZ TRANSPORT SRL, mandatar la SC AGROCEREAL IMPORT EXPORT şi SC BLITZ TRANSPORT SRL, director general la SC ARTHUR J CONSULTING SRL, persoană de contact la SC GFR GRAND LOGISTIC SRL, mandatar ipotecar la SC SCORPIO BECCO GRUPO SRL, SC TURBO TAZ SRL, SC PROSERV COMPANY SRL şi SC AGROCEREAL IMPORT EXPORT SRL, proprietar al garanţiilor ipotecate în favoarea băncii la: SC PROSERV COMPANY SRL, SCL BLITZ TRANSPORT SRL şi SC AMERICAN BUILDING CLASSIC SRL”, se mai arată în referatul procurorilor.

Pentru a nu fi descoperită activitatea infracţională, mai notează DIICOT, sumele de bani provenite din obţinerea in mod fraudulos a creditelor erau transferate din conturile societăţii beneficiare, având ca justificare facturi fictive, ulterior retragerile efectuându-se succesiv în numerar pe baza unor borderouri de achiziţii fictive.