1EUR = 4.8744 RON | Bucureşti 19 º

Companii

Câştiguri de până la 1.800%, din speculaţii cu indicii bursieri. În ce condiţii s-ar fi realizat

Trei dintre strategiile de joc la Bursă practicate de administratorii de investiţii ar fi putut duce la un profit între 30 şi 1800%, în ultimii ani, potrivit calculelor directorului Intercapital Investment Management, publicate în Kmarket.ro. Rostul calculelelor este unul demonstrativ, menit să arate potenţialul managementului activ al unui portofoliu.

29 ian, 2015 | | ECONOMICA.net

Investitorul care şi-ar fi mutat banii, lunar, din acţiuni în cash şi vice -versa, la fiecare modificare de tendinţă a Bursei din 2007 încoace, ar avea acum un câştig de 19 ori mai mare decât suma riscată iniţial, potrivit calculelor demonstrative ale lui Adrian Cojocar, directorul general al casei de brokeraj Intercapital Investment Management.

„Sigur, acesta este un caz ideal, care are foarte puţine şanse să se fi fost obţinut în practică, însă relevă potenţialul pe care îl poate avea administrarea activă a unui portofoliu”, scrie Adrian Kojocar, în buletinul on line Puls Capital, al Kmarket.ro.

Spre deosebire de administrarea pasivă, aleasă de cei care nu fac nici măcar o tranzacţie pe lună, sau care preferă să investească în fonduri de investiţii, jucătorii activi pot merge până într-acolo încât să facă din investiţia la Bursă ocupaţia lor de bază.

Randamentul fabulos invocat mai sus ar fi putut fi obţinut dacă investitorul ipotetic ar fi intuit corect sensul pieţei şi ar fi cumpărat acţiunile din portofoliul indicelui BET al  Bursei de Valori Bucureşti (BVB) numai în lunile în care indicele avea să crească. Respectiv: le-ar fi vândut în lunile de scădere.

Câştigul acelui jucător ipotetic, neobosit şi curajos, ar fi fost de 1.801%, între 31 decembrie 2006 şi 23 ianuarie 2015, potrivit calculelor lui Adrian Cojocar. Una dintre condiţii este respectarea structurii indicelui.

Alte strategii

O altă strategie, este cea al unui „scenariu mai simplist: cineva ar fi reuşit să intuiască, corect,  tendinţa generală a pieţei,  să vândă portofoliul de acţiuni aproape de maximele Bursei (sfârşitul lunii iulie 2007, n.r.) şi să reintre în piaţă la sfârşitul lunii martie 2008, [cumpărând] pe minime”.

Cu numai două operaţiuni, investitorul ideal respectiv ar fi ajuns acum la un profit brut (fără impozite şi comisioane) de 377%.  Este un alt exemplu, tot ipotetic, invocat în ideea aceleiaşi provocări a jocului activ la Bursă.

O a treia modalitate de administrare activă a unui portofoliu este cea care se bazează pe selecţia acţiunilor ale căror creşteri sunt susceptibile să depăşească performanţa medie a pieţei.

„În fiecare an apar acţiuni ale căror randamente depăşesc pragul de 100%, greu de valorificat din cauza lichidităţii foarte scăzute, dar există şi acţiuni lichide care aduc randamente de 30 – 40 % pe an”, mai spune Adrian Cojocar.  
Desigur, managerul de investiţii avertizează că riscurile sunt mari. Intuiţiile investitorului pot să nu găsească sensul corect al pieţei.

Portofoliile indicilor Bursei

Structura portofoliilor a trei dintre indicii Bursei de Valori Bucureşti (BVB) sunt frecvent utilizate, de investitori şi  de managerii de fonduri de investiţii  (mutuale sau nu), la administrarea propriilor plasamente.

BET este indicele de referinţă al BVB şi face media ponderată a variaţiilor de preţ a celor mai importante acţiuni, cu excepţia Societăţilor de Investiţii Financiare (SIF). În coşul BET sunt acţiunile celor mai valoroase nouă companii româneşti de la BVB: Fondul Proprieatea (FP, cu  o pondere în coş de 18,45%), OMV Petrom (SNP, 18%), Banca Transilvania (TLV, 16,26%), Romgaz (SNG, 15,44%), BRD (10,4%), Electrica (EL, 8,26%), Transgaz (TGN, 6%), Transelectrica (TEL, 4,15%) şi Nuclearelectrica (SNN, 1,75%).

Se adaugă acţiunile Bursei de Valori Bucureşti S.A. (BVB, 1,2%) însăşi, care deşi este abia pe locul 25 în topul capitalizării bursiere (al valorii de piaţă), exprimă valoarea întregii pieţe prin propriile venituri provenite din comisioanele încasate de la operastorii de pe piaţă şi de companiile listate.

Trebuie precizat insă, că doar SNP, BRD şi TEL erau în portofoliul indicelui la sfârşitul lui 2006. SNG s-a listat în 2008, BVB în 2010, FP BVB în 2011, SNG şi SNN în 2013, iar EL abia în vara anului trecut.

Prin urmare, ar fi trebuit speculate şi variaţiile altor acţiuni, care au făcut parte din indice de-a lungul ultimilor nouă ani: Azomureş (AZO, până în  2012), Antibiotice Iaşi (ATB, 2009), Biofarm Bucureşti (BIO, 2013), Banca Comercială Carpatica (BCC, 2013),  casa de brokeraj SSIF Broker CLUJ Napoca (BRK, 2013), Condmag Braşov (COMI, 2011), Electromagnetica (ELMA, 2012),  Rompetrol Rafinare (RRC, 2010), Impact Bucureşti (IMP, 2009), Dafora (DAFR), Policolor Bucureşti (PCL, 2009), Turbomecanica Bucureşti (TBM, 2008), RulmentulBraşov (RBR, 2007).

Ceilalţi indici luaţi ca repere de investitori, sunt BET, FI, al SIF-urilor şi FP, respectiv BET – XT, care face media variaţiilor celor mai importante 25 de acţiuni inclusiv SIF-urile. Mai multe  societăţi de administrare a investiţiilor folosesc indici , ca repere pentru aşa numitele "fonduri de indice".

BVB a lansat recent alţi trei indici:

BET BK , care conţine 25 de acţiuni inclusiv Erste Bank (EBS) şi SIF-urile. Este construit ca benchmark (reper) pentru administratorii de fonduri de investiţii, şi de alţi investitori instituţionali, metodologia de calcul reflectând cerinţele legale şi limitele de investiţii ale fondurilor.

- BET TR are un coş identic cu BET, dar este un indice de tip total return, adică reflectă atât evoluţia preţurilor companiilor componente, cât şi dividendele oferite de acestea.

BET Plus  înlocuieşte indicele tuturor companiilor listate pe piaţa principală.

 

Avertisment

Nu este în intenţia analiştilor citaţi şi cu atât mai puţin a ECONOMICA.NET să sugereze cititorilor luarea unor decizii financiare.

Articolele ECONOMICA.NET despre  evoluţiile probabile ale pieţelor financiare au un rost exclusiv informativ. Reperele citate pot diferi, în perspectiva altor analişti, iar piaţa ar putea să nu le respecte.

ECONOMICA.NET atrage atenţia că singurii responsabili pentru asumarea unor riscuri sunt aceia care iau deciziile financiare.



loading...
Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

Daniel Oanţă

Vrem iar?

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO