BNR a recunoscut întotdeauna că intervine în evoluția cursului de schimb pentru a împiedica o apreciere sau depreciere prea masivă, cursul de schimb fiind și una dintre principalele ancore în politica monetară a băncii centrale.
Până acum intervențiile BNR au fost cele masive din luna mai 2025, recunoscute de banca centrală, și cele de o mai mică anvergură, periodice, pentru a atenua volatitlitățile, cum au fost cele de acum 7-10 zile pentru a împiedica leul să se deprecieze la un nivel de peste 5,10 lei pentru un euro.
Care este de faptu nivelul real al cursului de schimb și care ar fi ”beneficiile” unei deprecieri a leului? Valentin Tătaru, economist șef al ING Bank, ne oferă un răspuns mai amplu, cu explicațiile de rigoare.
”Nu trebuie să fie așa, dar cumva observ că multă lume gândește cursul doar în termen de ce vrea Banca Centrală sau nu. Nu cred că e chiar așa. Sigur că BNR este un actor important, e cel mai important și au avut momente clare în care au intervenit. A fost în perioada aceea, luna mai, dacă nu mă înșel (n.r. – cand exista riscul să fie ales George Simion președinte)”.
Valentin Tătaru crede că, intervențiile BNR pe curs, deși nu sunt oficiale, sunt acolo din când în când pentru a atenua volatilitățile, dar nu dau valoarea fundamentală a cursului. ”Adică vorbim acum de o supraapreciere a cursului, probabil până în 5% în momentul de față.
”Acum supraaprecierea cursului este undeva la 5%. Sigur, e mai mult decât nimic, dar nu e atât de mult! Deci putem trăi cu o supraapreciere a cursului de 5%”, spune Valentin Tătaru. El arată că o aducerea la cursul de schimb real, adică o depreciere a leului nu ar fi sustenabilă pentru economie.
”O depreciere a leului vine la rândul ei cu diferite costuri. Nimic nu e greu. Duci cursul de la 5,09, să zicem că îl duci la 5,3 lei pentru un euro. Cât înseamnă asta în inflație? Pentru că deja avem inflația aproape de 10%. Probabil că vom împinge bine inflația în două cifre printr-o astfel de depreciere”, spune Tătaru.
Tot el continuă cu întrebările: Cât înseamnă impact în datoria publică? Pentru că jumătate sau chiar mai mult de jumătate din datoria publică este în valută. Și statul, în caz de depreciere a leului va trebui să cumpere valuta asta cu mai mulți lei ca să rămbursăm împrumuturile.
La toate acestea se adaugă desigur, impactul încrederii populației. Când ne uităm la curs ca la butelie, și deodată vedem o depreciere a leului de 5%, pentru populație înseamnă vești proaste. Practic la asta se reduce totul. Sunt mai multe dezavantaje sau mai multe costuri decât beneficii, dacă în momentul ăsta cursul s-ar deprecia cu 5%.
”Cu inflația pe care o avem, cu măsurile fiscale pe care le avem, probabil că suntem într-o zonă rezonabilă cu cursul de schimb și nu văd mișcându-se de aici prea curând. Poate pe final de an vor exista ceva mișcări”, spune economistul șef al ING Bank.
Prognoza ING Bank pentru finalul anului 2025 este un curs de 5,09 lei pentru un euro, evoluție care va continua și anul următor. Banca olandezxă nu vede momentan o depășire a pragului de 5,10 lei pentru un euro anul acesta.