Cât de expus este sistemul bancar riscurilor climatice? 50% din active sunt în companii brown, din care 9% sunt direct în agricol -Opinii BNR

Aproximativ 50% din expunerea sistemului bancar românesc este către companiile afectate de riscurile de tranziţie, aşa-numitele companii brown care trebuie să treacă până în 2030 să folosească peste 30% din energia utilizată ca fiind din surse regenerabile. În plus, 9% din activele corporate ale băncilor sunt plasate în agricultură, domeniu expus direct riscurilor climatice fizice, arată opinia depe site-ul BNR, semnată de Amalia Stamate, economist principal al Direcţiei de Stabilitate Financiară din BNR, Iuliana Tiba – BRD Groupe Societe Generale şi Ştefania Racolţa-Cruceru - BERD.
Ion Dobreanu - mar, 22 iun. 2021, 16:06
Cât de expus este sistemul bancar riscurilor climatice? 50% din active sunt în companii brown, din care 9% sunt direct în agricol -Opinii BNR

Schimbările climatice, pierderea biodiverisităţii şi impactul asupra mediului în general sunt pe primele poziţii în clasamentul riscurilor cu cel mai ridicat grad de manifestare, potrivit Raportului privind riscurile globale publicat de WEF în 2021. Astfel, preocupările legate de aspecte privind clima și mediul prind tot mai mult contur în rândul reglementatorilor din sfera financiară, atât la nivel european, cât și pe plan internațional, iar mesajele acestora sunt destul de clare în această privință: acționați acum, întrucât cu cât întârziați mai mult tranziția, cu atât pierderile suferite vor fi mai mari pentru fiecare dintre noi. Să nu uităm însă că fiecare criză vine cu o oportunitate, așa cum spunea Winston Churchill “Never waste a good crisis”.

Schimbările climatice ar putea reprezenta cea mai mare oportunitate, judecata din perspectiva investiţiilor pe care le reclamă şi implicit a nevoilor de finanţare. Cu titlu exemplificativ, estimările din Grupul de lucru din cadrul CNSM cu privire la potenţialul de finanțare a unor proiecte verzi indică un nivel posibil de circa 15 miliarde lei. Acest volum ar reprezenta o triplare a expunerilor existente la finalul anului 2020 la nivelul sistemului bancar autohton privat, expuneri care înregistrează o pondere de aproximativ 3 la sută în totalul angajamentelor aferente sectorului nonfinanciar, situându-se sub media UE de 7,9 la sută, relevând potenţialul de creştere şi gradul de maturitate al pieţei.

Totodată, schimbările climatice ar putea reprezenta un risc major pentru sistemul bancar, din perspectiva cuantumului relativ ridicat al activelor la risc aflate în portofoliul băncilor. „Cu toate acestea, sunt multe voci care susțin că mandatul băncilor centrale ar trebui să se limiteze la un număr redus de obiective, pentru a nu afecta independența acesteia. În plus, cei mai sceptici dintre noi ar putea spune că România este ferită de riscurile pe care le presupun schimbările climatice (cum ar fi fenomenele meteo extreme). Să nu uităm însă că România moștenește o structură economică bazată pe sectoare energofage, și se află în top 5 din punct de vedere al intensității emisiilor de gaze cu efect de seră (emisii raportate la valoarea adăugată brută), alături de alte state din fostul bloc sovietic, precum Bulgaria, Polonia, Estonia, Lituania și Cehia”, arată opinia specialiştilor în riscuri climatice.

Astfel, ponderea sectoarelor care pot fi afectate de riscurile de tranziţie cumulează circa jumătate din expunerile sectorului bancar față de companiile nefinanciare, totuşi într-o proporţie importantă facilităţi pe termen scurt. Privite dintr-un alt unghi, aceste sectoare sunt importante pentru economie, deoarece contribuie la formarea a 40 la sută din valoarea adăugată brută generată de sectorul companiilor nefinanciare, dețin aproape 50 la sută din active și angajează 31 la sută dintre salariații acestui sector. În plus, din perspectiva riscului fizic, băncile sunt expuse în proporție de circa 9 la sută din portofoliul corporativ pe firmele din agricultură, un sector vulnerabil la fenomenele meteo extreme, cum ar fi secetă sau inundații. Şi atunci, cât de pregătit este sectorul bancar românesc pentru o asemenea provocare și cât de ușor se poate adapta acesta la tranziție?

„În linie cu evoluţiile recente de pe pieţele internaţionale şi piaţa bancară din România se adaptează rapid şi îşi ajustează oferta de finanţare, încorporând credite verzi. Oferta bancilor cuprinde credite verzi destinate atât segmentului persoane fizice, cât şi pentru cel al clientelei nonfinanciare. În principal, aceste credite adresează activităţi sau proiecte investiţionale în domeniile eficienţei energetice (achiziţii de flote de maşini electrice sau hibride, reabilitări sau sporire performantă energetică a clădirilor, montarea de echipamente cu consum redus de energie electrică etc.), imobiliar (dezvoltări şi operări de active beneficiind de certificări naţionale sau internaţionale), economiei circulare (reciclarea și gestionarea deșeurilor) sau a tehnologiilor privind reducerea emisiilor de carbon. Sectorul energie regenerabile de asemenea da semne de relansare, pe fondul unor expectaţii şi propuneri de modificări legislative menite să ofere predictibilitate investiţională pe termen lung şi agendei climatice care indică o nevoie suplimentară de investiţii pentru atingerea tintei de 30,7 la suta a ponderii energiei regenerabile în mixul de energie, la orizontul anului 2030”, arată studiul Grupului CNSM.

Conform rezultatelor unui chestionar privind schimbările climatice transmis de către BNR instituțiilor de credit, în sectorului bancar autohton există preocupări legate de subiectul schimbărilor climatice în general, însă nivelul de conștientizare a riscurilor este unul relativ modest. În ceea ce privește finanțarea proiectelor verzi, interesul este în prezent relativ scăzut, în principal ca urmare a lipsei proiectelor eligibile, dar în creștere în ultimii 10 ani. Un exemplu care confirmă această tendinţă ascendentă este compania Hidroelectrica SA, care în contextul strategiei sale de diversificare a producţiei de energie electrică din surse multiple regenerabile, a atras cel mai mare credit bilateral verde în cursul acestui an, în sumă de 1,25 miliarde lei. În termeni absoluţi, volumul agregat al finanțărilor verzi pe segmentul corporativ este de peste 1 mld euro (în stoc la martie 2021). La această sumă s-ar adăuga creditele verzi acordate populației pentru creșterea eficienței energetice a clădirilor (0,4 mld euro reprezintă portofoliul actual al băncilor) și finanțării proiectelor verzi ale unităților administrativ-teritoriale. Din punct de vedere al sectoarelor finanțate, peste jumătate din acestea sunt acordate sectorului imobiliar, pe segmentul clădirilor verzi, urmate de creditele pentru energie regenerabilă.

Ca un corolar al analizelor intreprinse, a rezultat faptul ca soluțiile posibile pentru inscrierea pe o tendinta accelerata si ordonata de abordare a provocarilor schimbarilor climatice necesită parteneriate strânse și colaborare între guvern, sistem bancar in general, instituțiile financiare internationale și sectorul privat si includ adaptarea programelor existente care oferă sprijin general sub forma de împrumuturi (linii de credit sau instrumente de partajare a riscurilor pentru IMM-uri) pentru a se asigura că beneficiarii includ o componentă verde în fiecare plan de investiții sau se angajează să întreprindă acțiuni pentru reducerea amprentei de carbon. De asemenea, ar presupune oferirea de asistență tehnică pentru identificarea și gestionarea riscurilor fizice și de tranziție, consolidarea capacității de adaptare la schimbările climatice, adoptarea unor modele de afaceri durabile și circulare și dezvoltarea de soluții digitale.

În ședința Consiliului general al CNSM din data de 3 iunie 2021, Consiliul general al CNSM a decis aprobarea Recomandării CNSM nr. R/6/2021 privind sprijinirea finanțării verzi adresată BNR, ASF și Guvernului. Grupul de lucru care a elaborat acest raport a fost constituit din reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, ministerelor de resort, alte autorități publice (BNR, ASF), instituții de credit, Asociaţia Română a Băncilor, reprezentanți ai sectorului privat și finanțatori internaționali (BERD, BEI, Banca Mondială).

Opiniile exprimate sunt strict personale, nu reflectă poziția oficială a Băncii Naționale a României, BRD Groupe Societe Generale sau Bancii Europene de Reconstructie si Dezvoltare și nu implică sau angajează în niciun fel aceaste instituții.

Te-ar mai putea interesa și
Anunț oficial de la Ministerul Sănătății: Cazurile de COVID 19 sunt în creștere. Când ajungem iar la peste 1.500 de bolnavi pe zi și ce se întâmplă cu relaxarea
Anunț oficial de la Ministerul Sănătății: Cazurile de COVID 19 sunt în creștere. Când ajungem iar la peste 1.500 ...
Anunț oficial de la Ministerul Sănătății. Ministrul Ioana Mihăilă(foto) spune că se poate observa deja o creștere a numărului de cazuri de COVID 19 și în România, iar în scenariul......
Netflix înregistrează o încetinire dramatică a numărului de abonați, după un an record în pandemie
Netflix înregistrează o încetinire dramatică a numărului de abonați, după un an record în pandemie
După un an record în care Netflix a adăugat 36 de milioane de abonați în 2020, cel mai popular serviciu de streaming ...
Vacanță cu emoții pentru un milion de români. Grecia e la un pas de scenariul roșu din cauza exploziei COVID 19. Ce se întâmplă cu turiștii de acolo și ce e obligatoriu să știi dacă urmează să pleci?
Vacanță cu emoții pentru un milion de români. Grecia e la un pas de scenariul roșu din cauza exploziei COVID 19. Ce ...
Numărul de cazuri noi de COVID 19 depistate în Grecia a crescut abrupt în ultimele zile, iar țara în care își fac ...
Ioana Mihăilă: 87% din cazurile de infectare cu SARS-CoV-2 și 91% din decese sunt din rândul persoanelor nevaccinate
Ioana Mihăilă: 87% din cazurile de infectare cu SARS-CoV-2 și 91% din decese sunt din rândul persoanelor nevaccinate
Ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, a declarat, vineri seară, că 87% din noile cazuri de infectare cu SARS-CoV-2 ...