1EUR = 4.7794 RON | Bucureşti 5 º

Finanţe şi bănci

Cât de mult poţi să economiseşti dintr-un salariu mediu pe economie

Aparent, nu mai poate rămâne mai nimic de economisit sau de investit, pentru viitor, dintr-un venit mediu pe gospodărie, sau dintr-un salariu mediu net pe economie de 1.800 de lei. Deşi structura cheltuielilor statistice oficiale pare că nu lasă loc de mari economii, tocmai aceasta sugerează, implicit, şi sursele de economiii pentru a pune deoparte ceva bani.

27 oct, 2015 | | ECONOMICA.net

O familie din România a putut economisi în medie 128 de lei pe lună în trimestrul al II-lea al anului, potrivit celor mai recente date ale Insitutului Naţional de Statistică (INS). Nu este prea puţin. Totuşi, în realitate puţini din aceşti bani s-au dus în bănci sau în investiţii. Cele mai multe familii gasesc rapid destinaţii pentru 128 de lei.

Din structura de cheltuieli medii de consum ale unei familii, calculată de INS fac parte următoarele:

- Produse agroalimentare si bauturi nealcoolice, în proporţie de 39,70% din totalul cheltuielilor de consum
- Cheltuielile cu locuinţa, apa, electricitatea, gazele şi alţi combustibili - 16,40%
- Băuturile alcoolice, tutunul - 8,10%
- Transportul - 6,80%
- Îmbracămintea şi încălţămintea - 5,60%
- Comunicaţiile - 5,10%
- Sănătatea - 5,00%
- Mobilierul, dotarea şi intreţinerea locuinţei - 4,30%
- Diverse alte produse şi servicii - 4,10%
- Recreerea şi cultura - 3,10%
- Hotelurile, cafenelele şi restaurantele - 1,40%
- Educaţia – 0,40%

Totalul cheltuielilor de consum ale unei familii din România, de 1.644 de lei, reprezintă 71% din totalul cheltuielilor, de 2.314 lei, care includ şi impozitele, dar şi cheltuielile „pentru investiţii (1,2%), pentru producţie (5,9%) şi alte cheltuieli (3,6%). Acestea trei categorii din urmă respectă metodologia INS, care calculează medii pe care le consideră reprezentative pentru toate gospodăriile din România, inclusiv din mediul rural şi, de aceea, nu vom insista asupra tipurilor de cheltuieli pomenite la urmă.

Cum se mai pot economisi bani, într-o structură de cheltuieli ca aceea de mai sus, aparent imposibil de restrîns. În fapt, lista de cheltuieli este mai dură pentru cei cu rate mari la bancă pentru altceva decât pentru o maşină de spălat sau un frigider, chiar dacă nu au cheltuieli de producţie agricolă (ratele la bancă intră la mai multe capitole la INS).

În multe cazuri, dintr-un salariu mediu net de puţin peste 1.800 de lei, se poate duce pe rate la bancă o mie de lei sau mai mult. În acest caz care articolul nostru s-ar putea încheia aici. Lucrurile nu stau mult mai bine pentru persoanele dintr-o gospodărie standard INS, care au venituri impozabile de 997 de lei fiecare.

În realitate, pot fi puşi deoparte destul de mult din banii cheltuiţi de români, cu excepţia celor care nu şi-au ipotecat viaţa pentru un credit total neadecvat cu veniturile şi cu stilul lor de viaţă. Dar chiar şi cei care au credite se pot inspira din felul în care pot economi ceilalţi.

Plăcerea consumului bine temperat

Se pot economisi cel puţin 10% din cheltuielile pe mâncare (care ocupă 40% din cele de consum) ale românilor, de vreme ce aceştia aruncă la gunoi 10% din mâncarea pe care o cumpără, potrivit unei statistici a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimenaţie şi Agricultură.

Odată cumpărate, alcoolul şi tutunul rareori se aruncă, dar câtă vreme nu sunt cronice, viciile pot fi ţinute sub control şi nu sunt absurde obiective ca reducerea la jumătate a cheltuielilor de profil. Asta ar însemna o economie de 8% din cheltuielile de consum.

Cine ar putea fi sigur că a economisit tot ce a putut la utilităţi, cu excepţia pensionarilor şi a celor suficient de săraci ca să stea mai mult pe întuneric?! Totuşi, multora li se pare absurd să stingă lumina într-o cameră ori de câte ori iese din ea.

De asemeni, robinetele la repartitoarele caloriferelor pot fi mai des date la minim, când o cameră nu este populată. Asta dacă nu este folosit pentru comoditate pretextul că „oricum ne fură la calcule”. Sub acest pretext, oricât de justificat, se ascunde tentaţia spre risipă, ca la unele asociaţii de proprietari de bloc, care au cerut revenirea la plata în comun a căldurii şi a apei calde, după solicitarea unor membri foarte vocali.

Dimpotrivă, utilizarea eficientă a utilităţilor (inclusiv a transportului şi a telefoanelor) poate duce la scăderea proporţiei acestui capitol, de la 13% la cât mai aproape de 10%.

Economisirea pe termene relativ scurt este o soluţie pentru finanţarea unor cheltuieli viitoare. Cheltuielile mai mari cu căldura din timpul iernii pot fi finanţate cu economiile din timpul verii. Există administratori de bloc ingenioşi, care şi-au convins asociaţii şi au introdus un sistem de plată a întreţinerii care tinde să egalizeze cheltuielile pe parcursul anului.

Transportul la şi de la serviciu este un calvar în Bucureşti (şi nu numai) cu mijloacele de transport în comun, dar pentru cei ce fac sute de kilometri pe lună prin oraş cu maşina proprie, "costul de oportunitate” al folosirii acesteia este o risipă. 

Costul de oportunitate este cât plăteşti ca să nu adopţi altă soluţie decât cea deja aplicată. Dacă acest cost este prea mare – ar fi bine să aplici soluţia nouă.

Chiar şi pentru ratele mari la bancă se pot găsi soluţii. Cea dintâi este refinanţarea la costuri mult mai mici. Creditele din prezent sunt mult mai ieftine decât în urmă cu câţiva ani, iar noua explozie a creditelor de nevoi personale poate deschide o cale de ocolire a obstacolelor puse de bănci la obţinerea creditelor de refinanţare propriu zise.

În fine, românii lasă lunar în medie, în cafenele şi restaurante 1,4% din cât consumă. Probabil că există soluţii şi la acest capitol.

Rostul bugetului de familie

Bugetul de familie se face simplu, cu veniturile pe o coloană şi cheltuielile pe cealaltă. O variantă ceva mai elaborată este împărţirea acestora pe termene. De tipul: Peste un an mergem la mare (la Ibiza), sau peste doi ani ne luăm maşină nouă, sau peste cinci ne mutăm în casă nouă (ce avans strângem).

Aici poate interveni surpriza plăcută pentru cei care nu au decât venituri din salarii şi veniturile pe termen lung nu pot fi decât suma salariilor pe un an sau mai mulţi.

La veniturile pe termen lung se pot înregistra economiile, sau măcar ţintele de economisire. Se poate începe, pentru antrenament, cu: 600 de lei pe an (50 de lei pe lună tăiaţi de la tutun nu ar fi o prea zgârcenie).

Pentru a economisi cât mai mult, trebuie aplicate câteva reguli elementare, începând cu cea mai plictisitoare dintre toate: înregistrarea tuturor cheltuielilor făcute, analiza lor şi, mai ales, verificarea lor cu un buget de venituri şi cheltuieli familiale (BVC), făcut anterior.

În realitate, bugetul familial făcut în majoritatea caselor din România se reduce de obicei la o listă de cheltuieli în ziua salariului, iar pretextul este tocmai sărăcia. La ce ar mai fi bun un BVC, dacă veniturile nu cresc, iar pentru cheltuieli niciodată nu ajung banii?!

Totuşi, un buget realizat cu atenţie, în funcţie de obiective şi de termene cât mai precise cu putinţă, este cel mai important lucru pentru a face economii cât mai mari şi pentru a le folosi cât mai eficient.

Tocmai plata la timp a facturilor, ratelor şi datoriilor este una dintre celelalte reguli elementare şi importante de economisire.

Ar mai putea fi amintite reguli precum:
- fă-ţi o listă de priorităţi pe termen lung şi pe termen scurt;

- începe repartizarea salariului cu o sumă cât de mică pusă deoparte;

- fă un tur în hypermarket, şi o listă cu tentaţiile întâlnite, înainte de a le ceda;

- investeşte periodic o parte din economii în instrumente financiare pe termen lung;

- când planifici investiții pentru viitor, limitează-te la un obiectiv major, realizabil, care poate fi măsurat;

- consultă "experţii în promoţii" şi vei afla idei utile pentru a cumpăra la preţ redus mai ales lucrurile mai scumpe, de electrocasnice, vestimentaţie şi nu numai.

Bugetul trebuie construit pe principiul ierahiei dintre cheltuielile obligatorii (fără de care nu se poate trăi), cele necesare şi cele din categorie „răsfăţurilor”, sau a celor care satisfac nevoile amorului propriu decât vreo anume necesitate.

Cu excepţia întocmirii bugetului, regulile de mai sus şi multe altele, se găsesc din belşug pe internet, mai colocviale sau mai sofisticate. Nu au însă nici o utilitate, dacă nu găseşti forţa de a te mobiliza să găseşti capitolele la care poţi cheltui mai puţin, fără să-ţi modifici sensibil stilul de viaţă, în cazul în care acesta nu este al unui risipitor.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO