1EUR = 4.7592 RON | Bucureşti 25 º

Finanţe şi bănci

Cât ia statul cu "taxa pe hărnicie" din banii unei bănci. Merită să dea drumul la creditare? - simulare PwC

Experţii casei de consultanţă PwC au făcut la cererea ECONOMICA.NET o simulare privind efectele "taxei pe hărnicie". Ei au calculat cât ar urma să plătească băncile la stat. Totodată şi-au exprimat părerea dacă în urma acestor sume, băncile vor juca sau nu după oferta fiscală făcută de Ministerul Finanţelor şi vor creşte numărul de credite sau vor micşora marja dintre dobânda la credit şi cea la depozit.

24 apr, 2019 | | ECONOMICA.net

Casa de consultanţă PwC a făcut, la solicitarea ECONOMICA.NET, o simulare privind impactul ”taxei pe hărnicie” asupra profitului unei bănci cu o cotă de piață de peste 1% şi asupra uneia cu o cotă sub 1% .
"Din punctul nostru de vedere, dacă luăm în calcul datele la 2017, ultimele disponibile, atunci impactul brut pentru o bancă cu o cotă de piață de peste 1 % ar fi 13% din profitul înainte de impozitare, circa 100 de milioane de lei.
Pentru o bancă cu o cotă sub 1%, impactul ar fi de 5 milioane de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 20% din profitul înainte de impozitare.
Trebuie menționat că, așa cum prevede la acest moment ordonanța, băncile au posibilitatea să își reducă taxa, prin creșterea intermedierii financiare (creșterea creditării societăților nefinanciare și gospodăriilor populației) sau diminuarea marjei de dobândă.
Orice reducere de marjă, însă, în cazul băncilor care se confruntă cu costuri operaționale sau ale riscului încă mari, poate să le ducă în zona roșie" a răspuns PwC.
OUG care a introdus noua taxă pe activele bancare prevede reduceri ale cotelor de taxă dacă banca dă mai multe credite sau reduce diferenţele de dobândă dintre credite şi depozite. În aceste condiţii, întrebarea ECONOMICA.NET către PwC a fost dacă cifrele de mai sus, rezultate în urma simulării, ar încuraja băncile să crească intermedierea financiară, pentru a beneficia de reducerile de taxă din lege. PwC spune că e puţin probabil.
"Nu este suficient să dai o Ordonanță, ca să crească intermedierea financiară. Creșterea volumului de credite depinde atât de rata dobânzii, cât și de bonitatea potențialilor debitori. Ajustarea dobânzilor (care depind atât de factori macroeconomici, cum ar fi inflația, cât și de riscul debitorilor) nu se poate face imediat și independent de evoluția economiei în ansamblu. De asemenea, nu înseamnă că, dacă acum avem debitori care nu sunt eligibili pentru un credit bancar, mâine, odată cu apariția Ordonanței vor deveni, astfel încât să crească intermedierea financiară. Impactul pe care noi îl anticipăm, însă, este că într-o primă etapă se va stimula creșterea dobânzilor la depozite, mai degrabă decât creșterea nivelului intermedierii financiare. Băncile profitabile ar putea face asta, deși, orice creștere le va diminua marja de profit", spun experţii PwC.

Cum se calculează taxa pe hărnicie

Ordonanţa 19/2019 a modificat controversata OUG 114/2018 şi a schimbat taxa pe activele bancare din "taxa pe lăcomie" în "taxa pe hărnicie". Adică s-a eliminat determinarea taxei în funcție de evoluția indicatorilor ROBOR.
Taxa pe active se calculează prin aplicarea cotelor 0,2% pentru instituțiile bancare cu o cotă de piață de sub 1%, și la 0,4% pentru cele cu o cotă de piață egală cu sau mai mare ca 1%. Se datorează anual și se plătește semestrial.
Cum am mai spus, statul a prevăzut posibilitatea diminuării taxei dacă instituțiile financiare cresc creditarea peste o anumită țintă și/sau dacă reduc marja de dobândă sub un anumit nivel.
Pentru creșterea intermedierii financiare, prin creșterea soldului creditelor:
- taxa se reduce cu 50%, în cazul în care creșterea soldului creditelor acordate societăților nefinanciare și gospodăriilor populației este egală cu sau mai mare decât ținta de creștere a creditării (în anul 2019 aceasta este stabilită la + 8%);
- taxa se reduce până la 50%, în cazul în care creșterea soldului creditelor acordate societăților nefinanciare și gospodăriilor populației este mai mică decât ținta de creștere a creditării (+ 8% în anul 2019), situație în care procentajul de reducere a taxei pe active se calculează proporțional, conform unei formule prevăzute în OUG nr. 19/2019;
Referința inițială față de care se realizează calculul evoluției soldului creditelor este reprezentată de soldul creditelor la sfârșitul anului 2018.
Diminuarea marjei de dobândă:
- taxa se reduce cu 50%, în cazul în care marja de dobândă calculată la nivelul semestrului/anului pentru care se datorează se situează sub nivelul marjei de referință a dobânzii (4 pp în 2019), sau în cazul în care diminuarea marjei de dobândă este egală cu sau mai mare decât ținta de diminuare a marjei de dobândă (- 8% în anul 2019);
- taxa se reduce până la 50%, în cazul în care diminuarea marjei de dobândă este mai mică decât ținta de diminuare a marjei de dobândă (- 8% în anul 2019), situație în care procentajul de reducere a taxei pe active se calculează proporțional, conform unei formule prevăzute în OUG nr. 19/2019;
Taxa poate ajunge la zero în următoarele situații:
- dacă a îndeplinit 100% ținta de creștere a creditării, sau
- dacă a îndeplinit 100% ținta de diminuare a marjei de dobândă, sau
- dacă nivelul procentual agregat al creșterii creditării și al diminuării marjei de dobândă este de cel puțin 100%.

De asemenea băncile care înregistrează pierdere contabilă nu sunt supuse acestei taxe. Dacă taxa depășește nivelul profitului contabil, aceasta este datorată la nivelul acestuia, fără a influența taxele viitoare.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO

OBIECTIV.INFO