Cât petrol și gaze mai cumpără din Rusia vecinii noștri

Veniturile Rusiei din exporturile de combustibili fosili au scăzut semnificativ de la vârful atins în martie 2022, dar multe țări continuă să importe din Rusia combustibili fosili în valoare de milioane de dolari pe zi, potrivit unor date ale Centre for Research on Energy and Clean Air (CREA) puse de Visual Capitalist într-o formă grafică.

Astfel, veniturile Rusiei din combustibilii fosili exportați către UE au scăzut cu peste 90% față de vârful lor, dar în acest an (date de la 1 ianuarie până la 16 iunie) blocul a importat în continuare petrol și gaze în valoare de peste 18 miliarde de dolari. Cu această sumă, statele UE împreună sunt al doilea cumpărător de combustibili fosili din Rusia, după China, care este primul, cu importuri totale de 30 de miliarde de dolari în perioada 1 ianuarie-16 martie.  Din totalul importurilor statelor UE, 60% a fost petrol și 40% gaze naturale.

Poate deloc suprinzător, dintre statele UE cei mai mari importatori de petrol și gaze din Rusia sunt state din zona central și est-europeană. Astfel, Slovacia ar fi cel mai mare importator din UE, cu petrol și gaze cumpărate în valoare de 2 miliarde de dolari, urmată de Ungaria, cu 1,9 miliarde, ca și Belgia. Urmează Spania, Olanda și Bulgaria, vecinii noștri de la sud plătind pentru combustibilul rusesc 1,3 miliarde de dolari, cea mai mare parte a sumei mergând pentru achizițiile de petrol.

Iată tabelul reprezentativ:

Statele din centrul și estul continentului depind de Rusia pentru că, de-a lungul timpului, și pe fondul lipsei producției interne, sistemul lor de aprovizionare cu resurse energetice, atât ca infrastructură cât și ca politică a funcționat cu această dependență. Astfel, Bulgaria are o singură rafinărie de petrol, deținută de grupul rus Lukoil la Burgas iar rafinăriile din Ungaria și Slovacia, acum controlate de Mol, sunt conectate la marea conductă de transport a țițeiului rusesc spre Europa, Druzhba. Aceste țări sunt și exceptate, temporar, de la embargul impus asupra țițeiului rusesc.

În ceea ce privește gazele naturale, nu a fost impus un embargou, dar sistemul de conducte creat în Europa de Est – inclusiv prin dezvoltările noi rusești (Turk Stream) a existat mai ales pentru a livra gaze din Rusia către țările din centrul și estul continentului, via Ucraina sau Polonia, în trecut. Unele state încearcă să găsească surse alternative (Bulgaria importă mai puțin, pentru că are acces la gaz nou caspic, Polonia nu mai importă nimic din Rusia, preferând să cumpere LNG) dar altele, ca Ungaria, cel mai cunoscut caz, preferă să cumpere, momentan, gaze din Rusia în volume substanțiale.