1EUR = 4.8387 RON | Bucureşti 31 º

Companii

Comoara vie: Cât valorează caii de rasă ai României

Din patrimoniul naţional al României fac parte atât opere de artă şi monumente istorice remarcabile, dar şi cei 1.520 de cai de rasă din „Herghelia Naţională", aflată în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva. Dacă ar fi de vânzare, valoarea lor ar fi de cel puţin 75 de milioane de lei, potrivit oficialilor Romsilva. Au existat oferte de 50.000 de euro, pentru un cal de rasă Lipiţan din patrimoniu.

15 iun, 2013 | | Economica.net

Caii noştri de rasă sunt nişte tablori vii şi au de fapt o valoare inestimabilă. Avem, de pildă 120 de huţuli, rasă născută şi crescută în România, chiar dacă polonezii au acum mai mulţi. Cum să-i vinzi?...", se întreabă, retoric, Gheorghe Dima, directorul Direcţiei de creştere, exploatare şi ameliorare a cabalinelor din Romsilva, răspunzând întrebărilor ECONOMICA.NET.

Principalele rase din hergheliile de stat sunt Pur sânge englez, Pur sânge arab, Shagya arab, Gidran, rasele româneşti Lipiţan, Huţul, Semigreul românesc şi Calul de Bucovina.

Patrimoniul naţional de cai de rasă (concentrat în ceea ce se poate numi „Herghelia Naţională") este format din caii care întrunesc anumite criterii şi pe care statul îi cumpără de la Romsilva.

Cât valorează caii de rasă ai Statului

Valoarea contabilă a Hergheliei Naţionale este de circa 15 milioane de lei, dar „pe pieţele occidentale caii noştri fac de 4 – 5 ori mai mult. Aceşti cai, însă, nu sunt de vânzare, cum nu sunt nici tablourile din muzeele naţionale, ci fac parte din patrimoniul genetic al României", spune directorul Romsilva.

Caii de rasă din patrimoniul naţional ca şi ceilalţi 1.500 de cai îngrijiţi de Romsilva sunt repartizaţi în 12 herghelii şi 4 depozite de armăsari, împrăştiate în toată ţara. În total, valoarea lor „contabilă" trece de 25 de milioane de lei, iar valoarea de piaţă ar fi de circa 130 de milioane de lei, potivit estimărilor furnizate de oficialul Romsilva.

Caii sunt crescuţi şi înmulţiţi atât pentru a-i putea oferi statului, care îi cumpără de la Romsilva pentru Herghelia Naţională, dar şi pentru a-i oferi pieţei, pentru proprietari privaţi şi în scopuri sportive, ca şi pentru a satisface cererea de „montă publică".

„Avem evaluări între 8.000 şi 20.000 de lei pe cal din Herghelia Naţională. Ceilalţi cai din hergheliile noastre fie sunt în creştere, fie nu s-au calificat pentru patrimoniul naţional, pentru care criteriile genetice şi trasăturile  necesare sunt riguroase. Şi caii au pedigree. Unul a fost cotat recent la 43.000 de lei, iar altul la 50.000 de euro, chiar dacă nu erau de vânzare", explică Gheorghe Dima.

Costurile

Guvernul nu plăteşte decât o alocaţie de hrană pentru caii săi de patrimoniu, îngrijiţi de Romsilva. Guvernul plăteşte atunci când îşi aduce aminte.

„Practic, nu am mai văzut nici un ban din iunie anul trecut. Restanţa este de 3,6 milioane de lei, la care se adaugă şi alocaţia aferentă acestui an, de 4,2 milioane de lei, care nu a fost virată nici aceasta. Toate găurile sunt acoperite de Romsilva", ne spune Gheorghe Dima, directorul de specialitate al Regiei.

Jumătate din veniturile anuale, circa 13 milioane de lei se cheltuie cu forţa de muncă (incluzînd şi impozitele şi celelalte contribuţii fiscale). „Avem 600 de oameni care se ocupă de cei peste 3000 de cai. Oamenii se pricep la meseria lor şi nu puţini excelează. Trebuie plătiţi cum se cuvine", spune Gheorghe Dima.

Veniturile totale ale direcţiei au fost de 26,7 milioane de lei, anul trecut, în vreme ce cheltuielile au depăşit 37 de milioane de lei. Încasările pentru caii vânduţi statului la patrimoniul naţional (Herghelia Naţională) s-au ridicat la 2 milioane de lei. Alte circa 400.000 de lei au fost obţinuţi din alte vânzări.  La venituri sunt înregistrate şi subvenţiile agricole primite de Romsilva, de aproape 3 milioane de lei.

O afacere profitabilă?

„Poate ar fi, în viitor, cu investiţii foarte mari şi dacă vânzările s-ar face în străinătate. Deocamdată creşterea cailor nu este profitabilă nici la stat nici în privat. La noi sunt necesare sume mari de bani nu numai pentru a transforma creşterea şi exploatarea cailor într-o activitate profitabilă, dar şi pentru înlocuirea pierderilor naturale.

Ca activitatea hergheliilor de stat să fie profitabilă ar fi nevoie de investiţii ca să „ne aducă infrastructura mai aproape de epoca noastră. Pe alocuri infrastructura este de început de secol 20, iar dotările mobile din anii '80 – '90", spune oficialul Romsilva.

Investiţiile ar trebui făcute în agricultură. „Avem la dispoziţie 9.000 de hectare, dintre care 2.000 pajişti naturale şi 6000 terenuri agricole. Suprafeţele agricole ar trebui să fie una dintre sursele principale de venit prin producţia agricolă. Nu avem însă dotările şi condiţiile necesare", constată Gheorghe Dima.

Dezastre şi mândrii istorice

Scăderea efectivului de cai de rasă a fost cauzat de cele două războaie mondiale şi de vânzări iresponsabile, cum au fost acelea de pe vremea Societăţii Naţionale Cai de Rasă S.A., potrivit datelor Romsilva.

Înfiinţată în 1998 şi desfiinţată patru ani mai târziu, compania de stat  „Cai de rasă" a reuşit diminuarea patrimoniului naţional. A preluat 2060 de exemplare, iar în marite 2005, Romsilva reuşea să crească efectivele cu câteva procente faţă de ce preluase în 2002, până la 1.827.

„Diferenţa poate fi găsită mai ales în Ungaria şi Germania. Aşa au ajuns istorie herghelia de la Bonţida şi depozitul de armăsari de la Homorod", spune directorul Direcţiei de creştere, exploatare şi ameliorare a cabalinelor din Romsilva, în interviul pentru ECONOMICA.NET.

Efectivul de cai de rasă administrat de Romsilva a atins nivelul de 3.867, din care „în patrimoniul genetic naţional erau 1.827 capete: 1.086 armăari de montã publicã, 97 armăsari pepinieri şi 644 iepe mame", potrivit HergheliiDeStat.ro. Diferenţa până la cei 1.520 din prezent ar fi pierderile naturale care nu au putut fi recuperate.

Ţările române au fost dintotdeauna furnizoare de cai marilor armate ale Europei. „Avem încă herghelii vechi de aproape 300 de ani (Rădăuţii), iar altele (Cislău)  au fost legate de activitatea armatei", spune Gheorghe Dima.

Caii româneşti au fost întotdeauna „apreciaţi pentru calităţile lor deosebite (capacitate energeticã, rezistentã la tractiune, bunã valorificare a hranei etc.), contribuind la consolidarea fondului genetic al unor herghelii celebre din Europa", se scrie în pagina oficială a hergheliilor de la Romsilva.

Condiţiile naturale au fost propice pentru creşterea acestei cailor.

„Păşunile şi fâneţele întinse şi bogate, cu o compozitie floristică deosebită au determinat, în secolele XVII - XVIII dezvoltarea comerţului cu cai din Ţările Române. Astfel herghelii de mare reputaţie din Imperiul Austro-Ungar, din Germania, Franţa sau Danemarca, importau şi creşteau cai proveniţi din Ţările Române, mai ales din Moldova.

Soarta hergheliilor româneşti a depins mereu de păşuni şi de fâneţe.

După pacea de la Adrianopol (1829), marile crescătorii boiereşti „şi-au redus dramatic efectivele şi s-au desfiinţat una după alta", ca urmare a extinderii masive a suprafeţelor arabile în detrimentul păşunilor, potrivit unui istoric al hergheliilor de stat.

Statul şi armata a trebuit să intervină mereu.
După anul 1870, în România apar primele herghelii specializate pentru producerea de cai de rasã, majoritatea în proprietatea armatei (la Cislău, Rădăuţi, Lucina şi Jegălia, funcţionale şi acum). Cam tot atunci s-au înfiinţat depozitele de armăsari.

După 1920 se înfiinţează hergheliile de stat de la Sâmbãta de Jos, Bonţida, Parta, Ruşeţu, Mangalia. Apar herghelii particulare (Marghiloman, Negropontes, Moruzzi, Schlesinger), care aduc reproducători din Occident şi de la care statul cumpãrã reproducãtori pentru hergheliile proprii, mai spune istoricul hergheliilor de stat.

Unde sunt caii

Cei peste 3.000 de cai de care Romsilva are grijă în prezent se află în cele 12 herghelii din toată ţara:  Beclean din  judeţul Bistriţa Năsăud, Cislău şi Ruşeţu -  Buzău, Dor Mărunt şi Jegălia – Călăraşi, Izvin Recaş – Timiş,  Lucina şi Rădăuţi – Suceava, Mangalia, Sâmbăta de Jos – Braşov, Slatina şi Tuluceşti din judeţul Galaţi.

De asemeni, armăsarii cei mai valoroşi sunt crescuţi, dresaţi şi antrenaţi în cele 4 depozite de la  Arad, Tg Mureş, Dumbrava (Neamţ) şi Râmnicelu (judeţul Brăila).

Anul acesta sunt în program Cupa Bucovinei de sărituri peste obstacole (la herghelia Rădăuţi, la sfârşitul acestei luni), un concurs zonal de sărituri peste obstacole la Depozitul de armăsari Târgu Mureş şi, tot acolo, în octombrie, Finala Campionatului Naţional de Atelaje cu 2 Cai.

Cel mai recent eveniment a fost Salonul calului, organizat astă  toamnă în colaborare cu Baza Hipica „Equestria" a soţilor Moraru, de lângă Bucureşti (Tâncabeşti).

Acum doi ani, prima conferinţă anuală a Societăţii internaţionale a crescătorilor de cai din rasa Shagya Arabă i-a impresionat pe oaspeţi.

Rolul principal al hergheliilor este „acela de a obţine progresul genetic şi de a menţine variabilitatea genetică a nucleelor de rasă, iar depozitele de armăsari au rolul de a multiplica şi de a transfera progresul genetic obţinut în herghelii cãtre populaţiile de cai de rasă deţinute de crescătorii privaţi sau către populaţiile de animale din marea creştere", spun documentele Romsilva.

„Fără hergheliile de stat, efectivele de cabaline ar fi doar în situaţia de supravieţuire. Nu există, acum în România, herghelii private. Există crescători şi entuziaşti particulari, dar nu mai mult. Nici ei nu fac din asta o activitate profitabilă“, conchide Gheorghe Dima, directorul de specialitate al Romsilva.    

loading...
Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO