Noul ministru al Transporturilor promovează în 2021 drumurile expres, după ce în 2017 spunea că îi dau senzație de claustrofobie

Ministrul Transporturilor Cătălin Drulă a susținut în prima sa conferință de presă proiectele de drumuri expres în defavoarea celor de lărgire a drumurilor naționale.

Prima victimă a schimbării de optică la Transporturi este proiectul de lărgire a DN71 Bâldana – Târgoviște, pentru care Compania de Drumuri desemnase un câștigător, ca apoi să rezilieze contractul, după ce Drulă a trimis Corpul de Control.

„DN71, Bâldana – Târgoviște. Aici a fost o licitație, a participat o singură firmă. Firma respectivă înțeleg că a avut niște probleme de bonitate de la Compania de Drumuri, nu a reușit să depună actele necesare pentru încheierea contractului, sunt niște garanții financiare care se depun și Compania a reziliat contractul înainte de a începe”, a explicat Drulă.

La întrebările presei, acesta a admis că rezilierea reprezintă și o oportunitate pentru promovarea în schimb a Drumului Expres București – Târgoviște.

„Nu mai putem avea în România soluții de anii ’50 – ’60 în anul 2021. Pentru rutele aglomerate, drumurile naționale aglomerate, soluția nu mai este să lărgim aceste drumuri la patru benzi, prin mijlocul satelor. Se poate construi mai ieftin și mai rapid făcând drumuri expres în afara localităților. Și aici mă refer mai ales în zona de șes. Uitați-vă la drumurile care sunt la patru benzi, spre Giurgiu, sau în alte părți, unde sunt treceri de pietoni, sunt limite de viteză, giratorii, satele respective sunt rupte în două și nu se mai poate traversa. Chiar pe București – Târgoviște, la Chitila, cu parapete de beton pe mijloc. Uitați-va și la Pitești – Câmpulung – Brașov, proiect similar pe documentație proastă, nu e gata, va fi reziliat și relicitat. Dacă ne uităm la Deva – Oradea, abia după 10 ani și nenumărate rezilieri și relicitări, va fi gata anul acesta”, a spus Drulă.

Pledoaria împotriva modernizării drumurilor naționale prin lărgirea la patru benzi s-a încheiat cu promovarea drumurilor expres.

„Soluția este aceasta, un drum expres. Ocolitoarea de la Adunații Copăceni, patru kilometri, e mult mai comod, patru benzi de circulație, separator de sens, fără intersecții la nivel”, a spus vineri proaspătul fan al drumurilor expres.

El a mai prezentat cum arătă pe hârtie Drumul Expres București – Târgoviște (Valahia Expres). Astfel, noul drum ar trebui început din inelul de centură, va avea 60 kilometri și va costa peste 200 milioane de euro, potrivit ministrului.

„București – Târgoviște merită un drum modern, nu de anii ’50. Sursa de finanțare va fi din fonduri europene. Este o prioritate pentru mine”, a mai spus ministrul Transporturilor.

 Drulă, în 2017: Drumul expres este mai ieftin doar cu 10-15% decât o autostradă și mult mai prost ca siguranță, confort și capacitate

Deși acum se declară un susținător al drumurilor expres, în 2017 Drulă critica vehement primul proiect de acest fel din România, respectiv Drumul Expres Craiova – Pitești. Pe lângă faptul că PSD a promovat demararea construcției ca drum expres în baza unui studiu de fezabilitate din 2007, renunțând la proiectarea la nivel de autostradă, Drulă a mai criticat și conceptul în sine de drum expres.

„Pe scurt, PSD a luat decizia politică la Comitetul Executiv de la Sinaia să anuleze planurile curente pentru realizarea acestui drum ca autostradă și vrea să construiască un drum de nivelul anilor ’50-’60 (numit drum expres) bazat pe un studiu de fezabilitate din 2007 care nu are studiu geotehnic de detaliu (a se citi „autostrada surpată” și „alunecări de teren” sau „Orăștie-Sibiu reloaded”).

Istoria autostrăzilor românești este o istorie a „ideilor crețe” ale politicenilor sau decidenților temporari. Una dintre aceste idei a fost cea a „drumurilor exprese” prin anii 2006. De ce e o idee proastă pentru Craiova-Pitești? Pentru că un drum expres este mai ieftin doar cu 10-15% decât o autostradă și mult mai prost ca siguranță, confort și capacitate.

Dar să luăm câteva aspecte tehnice. Drumul expres nu are bandă de urgență, astfel, dacă se defectează un camion, una din cele două benzi rămâne blocată (cu toate problemele de siguranță aferente). Benzile de circulație sunt mai înguste, de 3,5m în loc de 3,75m, ceea ce împreună cu absența benzii de urgență dă un disconfort la condus și senzație de claustrofobie (cine a mers pe drumul expres construit în anii ’50-’60 între Bologna și Florența știe sentimentul). Pantele acestui drum așa cum a fost proiectat în 2007 sunt foarte mari (aproape 20km din cei 120km ai drumului au pante mari de până la 5%). Bandă de urcare pentru vehicule grele nu există. Curbele sunt mai strânse ca la o autostradă, viteza de proiectare a drumului fiind 120 km/h în loc de 140 km/h. Lipsesc (sau sunt foarte scurte) benzile de accelerare la noduri, pentru încadrare în trafic. Nodul cu autostrada A1 este mult subdimensionat pentru o intersecție de drumuri rapide”, se arată în postarea lui Drulă din 2017 (foto jos).

FOTO: Cătălin Drulă, ministrul Transporturilor, prezintă proiectul Drumului Expres București – Târgoviște și avantajele unui drum expres în general.