Proiectul de buget pentru 2016 prevede, pentru cultele religioase, creşterea contribuţiei statului la salarizarea personalului clerical la 315,1 milioane de lei, de la 278,3 milioane de lei în 2015, atrage atenţia Ministerul Finanţelor Publice (MFP), care a transmis presei o serie de precizări referitoare la sumele prevăzute în buget pentru cultele religioase.
De asemenea, contribuția statului prin sume defalcate din taxa pe valoarea adaugată pentru salarizarea personalului neclerical a crescut cu 54,9% față de anul 2015, de la 188,9 milioane lei la 292,7 milioane lei în anul 2016, se arată în documentul transmis de Finanţe.
Totodată, proiectul de buget pentru anul viitor prevede o creștere a contribuției statului, pentru sprijinirea așezămintelor religioase românești din afara granițelor, de la 12,8 milioane lei anul acesta la 13 milioane lei în anul 2016.
În plus, este păstrată în buget suma de 1,3 milioane lei alocată în scopul finanțării Schitului românesc Prodromu de la Muntele Athos.
Sumele suplimentare prevăzute în bugetul 2016 pentru culte religioase, de aproximativ 150 milioane de lei au fost prevăzute, ținând cont de actele normative aprobate în 2015 referitoare la creșterile salariale în acest sector. Suma suplimentară este comparabilă cu suma alocată în anul 2015 pentru construcții și reparații.
Patriarhul Daniel a declarat, sâmbătă, după slujba de sfinţire a capelei Penitenciarului Jilava, că Biserica este de acord să i se impoziteze veniturile, cu condiţia ca BOR să primească înapoi proprietăţile confiscate în mod abuziv de stat.
"Noi am spus de mai multe ori că suntem de acord, nu numai să impoziteze veniturile, ci şi să renunţăm la salariile de la stat, dacă ni se dă înapoi ceea ce în mod abuziv a luat statul ca proprietăţi. Deci nu avem nevoie să stăm cu mâna întinsă la stat tot timpul, dar statul să ne dea înapoi ceea ce a luat ca fiind donaţii date Bisericii în mod liber. Şi atunci când se face acest echilibru, nu mai avem nevoie de salarii de la stat şi de celelalte", a declarat Patriarhul Daniel.
Patriarhia spune că tăierea finanţării de la stat nu va bloca proiectul Catedralei Mântuirii Neamului, ci cel mult îl va întârzia.
"Vorbim despre un proiect, un proiect nu înseamnă o lege finală. Este o veste care nu ne poate bucura, dar considerăm că construcţiile începute, inclusiv proiectul Catedralei naţionale va putea fi continuat, întrucât conform legii Catedralei din 2005, fondurile alocate pentru această importantă construcţie nu provin doar din partea statului, în primul rând sunt fonduri alocate de Biserică, alocate prin donaţiile credincioşilor şi în ultimul rând din partea instituţiilor statului. Proiectele aflate în derulare în acest moment în cadrul Patriarhiei Române nu vor fi stopate, cel mult procesul de edificare al lor va fi unul evident afectat, dar în niciun caz stopat", a afirmat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, la Digi24.
Costul lucrărilor la Catedrala Mântuirii Neamului, fără finisaje şi infrastructura aferentă, era estimat, în prima parte a anului trecut, de către Patriarhie, la 80 de milioane de euro. Pentru lucrările de infrastructură şi pregătirea şantierului au fost cheltuiţi aproximativ 25 de milioane de euro, dintre care jumătate de la stat şi jumătate din donaţii de la persoane din ţară şi din străinătate.
