Caţi bani nu ia statul din concesionarea pământului agricol al ţării

Anul trecut, Agenţia Domeniilor Statului (ADS) a încasat în contul redevenţelor pe care le percepe fermierilor care iau în concesiune sau arendă teren de la stat aproximativ 67,9 milioane de lei (aproximativ 15 milioane de euro) pentru aproximativ 271.000 de hectare, potrvit datelor furnizate ECONOMICA.NET de instituţie. Suma reprezintă 95,8% din redevenţele aferente contractelor în vigoare, sumă la care ar trebui să se adune alţi aproximativ 3 milioane de lei, bani nerecuperaţi de ADS până la data de 31 decembrie 2016.

Având în vedere că ADS are contracte de arendă şi concesiune pe o suprafaţă de aproximativ 271.000 de hectare, reiese că, în medie, suma încasată de Agenţie pentru un hectar de teren se ridică la aproximativ 260 de lei.

Redevenţa minimă se calculeză în funcţie de categoria de folosinţa a terenului, clasa de calitate şi coeficienţii de majorare ai redevenţei minime în funcţie de factorii favorizanţi ai exploataţiei (clasa de calitate a solului, categoria de folosinţă a terenului, amenajări pentru irigaţii, desecări-drenaje, lucrări antierozionale, categoria localităţii, amplasarea terenului faţa de localitate, facilităţi de transport inputuri şi recolta şi în funcţie de suprafaţa arendată). Spre exemplu, pentru cel mai bun teren arabil se plăteşte, fără a lua în calcul şi diverşii coeficienţi, echivalentul a 760 de kg de grâu pe hectar.

Anul trecut, din datele Ministerului Agriculturii, cel mai mic preţ al grâului panificabil a fost de 0,5 lei pe kilogram, în luna septembrie, iar cel mai mare a fost în ianuarie- 0,68 lei kilogramul.

Bani pentru terenuri care nu există. Institutele de Cercetare sunt cei mai mari  darornici

Din datele ADS, cei mai mari datornici cu contracte de arendă sau concesiune încă în vigoare sunt două institute de cercetare care au de plătit către ADS 54,9% din cei 3 milioane de lei aferente contractelor în vigoare. Cea mai mare datorie, în valoare de aproximativ 1 milion de lei, aparţine Staţiunii de Cercetare şi producţie pentru Creşterea Ovinelor Ruşeţu şi, în realitate, nu există. „Este vorba despre o redevenţă de pe un teren pe care, în realitate, ADS nu l-a avut în patrimoniu. Terenul fusese retrocedat înainte de înfiinţarea ADS. A fost o eroare atunci, iar ulterior, în 2007, a apărut şi prescripţia”, a explicat pentru ECONOMICA.NET oficiali ai Academiei de Științe Agricole și Silvice ‘Gheorghe Ionescu—Șișești (ASAS) instituţie în subordinea căreia se află Institutul de Cercetare.

Potrivit acestuia, această datorie a fost obiectul a trei dosare în instanţă, din care două au fost câştigate de ASAS iar unul a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie avînd ca următor termen 5 aprilie.

Institutul de la Ruşeţu, unde nu se mai desfăşoară efectiv nicio activitate, a fost absorbit anul trecut de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor — Palas.

Nu în ultimul rând, al doilea Institut cu datorii este Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Mehedinţi (aproximativ 626.300 lei) aflată şi ea în imposibilitatea de a plăti. „În 2001, când s-a înfiinţat ADS, IAS-urile şi Institutele de Cercetare au trecut în administrarea acestei inistituţii. În cazul nostru, 905 hectare au fost trecute în domeniul privat al statului- pentru care se plăteşte redevenţă, iar 55 de hectare a trecut în domeniul public al statului. Dar activitatea Institutului a rămas redusă, neperformantă şi am rămas cu datorii din perioada 2002-2014”, a explicat pentru ECONOMICA.NET directorul Institutului. Potrivit acestuia, nici acum Institutul nu are activitate fiind pusă pe lista celor ce urmează a fi reorganizate sau desfiinţate. 

În afară de cele două instituţii, ADS mai are de recuperat 1,3 milioane de lei şi de la alţi parteneri contractuali pentru care au fost emise notificări prealabile de reziliere a contractelor. În cazul acestora, de recuperarea sumelor se ocupă ANAF, instituţia abilitată potrivit legii să recupereze debitele ADS.

De asemenea, valoarea totală a debitelor aferente contractelor în vigoare, anterioare anului 2016, este de peste 2,7 milioane de lei, din care 50% sunt datorate tot de staţiunile de cercetare.

Datorii totale de 41,4 milioane de euro

În total, ADS are de recuperat 186,5 milioane de lei, din care 87,3 milioane de lei sunt debite aferente contractelor reziliate pentru care există litigii în instanţă şi care au fost transmise spre recuperare de către ANAF. Din această sumă însă, 88% sunt debite născute în perioada 2000-2012 şi care nu au putut fi recuperate nici până acum.

De asemenea, din cei 186,5 milioane de lei, ADS are de recuperat 93,3 milioane de euro de la companii aflate în insolvenţă sau faliment, instituţia fiind înscrisă la masa credală. Sunt debite născute în proporţie de peste 88% tot în perioada 2000-2012.

De asemenea, creanţele aferente anului trecut din contractele în derulare se cifrează la peste 254.500 de lei.