Cazurile unor români relevă condiţiile injuste la care sunt supuşi lucrătorii temporari în Germania

Un muncitor român a fost angajat la un abator din Germania timp de opt luni, după care a fost concediat, sub pretextul că a încercat să-i ofere un loc de muncă la companie şi surorii sale. Bărbatul ar fi evitat agenţia de recrutare intermediară, sora sa economisind astfel 800 de euro însemnând taxe pentru recomandări. La scurt timp după, el a primit totuşi un document în germană de la abator, pe care a fost rugat să îl semneze, lucru pe care l-a făcut, deşi nu înţelegea conţinutul. El a descoperit totuşi mai târziu că fusese de acord cu propria sa demisie.

Bărbatul, care nu a dorit ca numele să-i fie dezvăluit, este unul dintre muncitorii de care se ocupă Szabolcs Sepsi din partea Federaţiei Sindicale Germane (DGB). Potrivit lui Sepsi, românul nu este nici pe departe un caz izolat. ‘Le spunem mereu oamenilor să nu semneze ceva ce nu înţeleg’, a declarat Sepsi pentru DW. Muncitorul român fusese angajat la abator pe baza unui contract temporar de muncă.

Însă, de când sindicatele din Germania au reuşit să obţină prin negocieri, în primăvara lui 2012, o creştere a salariilor pentru lucrătorii temporari, un număr tot mai mare de companii evită această formă de înţelegere de muncă, optând în schimb pentru un tip de contract care conţine condiţii neaprobate de sindicate. Angajaţii cu contracte temporare de muncă pot fi găsiţi în majoritatea sectoarelor germane de afaceri – de la retail la industria auto şi inginerie mecanică. Forţa de muncă este formată atât din străini, cât şi din germani.

Un contract de angajare temporar stipulează în mod normal un salariu bazat pe îndeplinirea sarcinilor, şi nu pe numărul de ore lucrate. Potrivit lui Christian Brunkhorst, din partea sindicatului metalurgiştilor IG Metall, deşi nu există în mod fundamental nimic greşit cu acest concept, ‘problema este că firmele folosesc tot mai mult contracte temporare de muncă pentru a reduce standardele condiţiilor de muncă, pentru a slăbi drepturile muncitorilor şi pentru a folosi dumping-ul salarial’.

Unele firme angajează subcontractanţi care sunt plătiţi pe fiecare sarcină – spre exemplu, pe fiecare spaţiu de depozitare încărcat. Subcontractanţii evită deseori înţelegerile salariale, ceea ce face ca muncitorii să primească mai puţini bani decât dacă ar fi fost angajaţi direct de firma respectivă. Aspectul siguranţei este deseori ignorat, de asemenea, în astfel de înţelegeri, potrivit lui Brunkhorst.

Din aceste motive, contractele temporare de muncă sunt de ceva timp sub tirul criticilor. Abatoarele au fost în mod special vizate, în contextul în care ‘întregul sector este dezechilibrat’, a spus Brunkhorst.

Totuşi, dezbaterea a dat în clocot abia recent, în urma decesului a doi lucrători români, de 32 şi 45 de ani, în oraşul Papenburg din nordul Germaniei. Ei lucrau pentru un subcontractant al şantierului naval Meyer Werft, care are peste 2.500 de angajaţi şi construieşte nave de croazieră. Potrivit informaţiilor apărute în publicaţia germană Süddeutsche Zeitung, bărbaţii erau plătiţi cu un salariu derizoriu de doar 3,8 euro pe oră.

După câteva zile de la incident, Meyer Werft a emis o cartă socială. Acest document cu caracter intern se concentrează pe combaterea dumping-ului salarial, a discriminării şi a angajării de minori şi susţine un salariu minim de 8,5 euro pe oră. ‘Nu vrem să devenim ceva ce nu suntem’, a comentat Bernard Meyer, directorul şantierului naval.

Un acord salarial ar urma să fie semnat de Meyer Werft până în septembrie, care să reglementeze condiţiile de muncă ale angajaţilor temporari. În acelaşi timp, drepturile de participare ale aşa-numitelor consilii ale angajaţilor ar urma să sporească în privinţa contractelor temporare de muncă. Acest lucru ar putea însemna că aceste consilii ar avea puterea să refuze angajarea unor persoane pe perioade determinate.

Roland Wolf, expert în legislaţia muncii în cadrul Confederaţiei Asociaţiilor Angajatorilor Germani, nu este sigur că această nouă abordare de la Meyer Werft va avea vreo influenţă asupra altor companii.