CCR a admis sesizarea preşedintelui Iohannis privind modificările aduse Legii administraţiei publice locale

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Am admis sesizarea considerând că prefectul nu are atribuţii de a înlocui decizia autorităţii locale competente să-şi valideze componenţa’, a declarat preşedintele CCR, Valer Dorneanu, la finalul şedinţei de plen.

Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul CCR, pe ordinea de zi a şedinţei de plen s-a aflat obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, obiecţie formulată de preşedintele României.

Pe 11 ianuarie, preşedintele Klaus Iohannis a contestat la CCR actul normativ pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, care instituie o nouă procedură referitoare la validarea, ulterior constituirii consiliului local, a mandatelor de consilier local.

‘Legea menţionată stabileşte noi reguli în ceea ce priveşte cvorumul şedinţelor consiliului local sau ale consiliului judeţean, după caz, în cadrul cărora se propune validarea sau invalidarea unuia sau a unor consilieri locali/ consilieri judeţeni noi. Considerăm că această lege cuprinde reglementări neclare, imprecis redactate, ce contravin normelor şi principiilor constituţionale şi încalcă prevederile art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1), art. 120 alin. (1), art. 121 alin. (2) şi art. 123 alin. (2) şi alin. (4) din Constituţie’, se precizează în sesizarea de neconstituţionalitate.

Conform sesizării, ‘dispoziţiile nou introduse în legea dedusă controlului de constituţionalitate stabilesc regimuri juridice diferite pentru validarea/ invalidarea mandatelor consilierilor locali în funcţie de momentul la care se realizează respectiva validare/ invalidare’, ceea ce ar conduce la inducerea de ‘incertitudine şi incoerenţă în sistemul normativ relevant pentru administraţia publică locală’ şi la crearea premiselor ‘unei inegalităţi de tratament juridic între consilierii locali’.

‘În consecinţă, reglementarea unor proceduri diferite de validare, realizate de autorităţi publice diferite pentru acelaşi fel de mandate din cadrul aceleiaşi autorităţi publice în funcţie de un criteriu temporal, creează premisele unei discriminări. În concluzie, instituirea unor proceduri diferite de validare, realizate de autorităţi publice diferite pentru acelaşi fel de mandate din cadrul aceleiaşi autorităţi publice, în funcţie de un criteriu temporal, conduce la o încălcare a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie’, precizează şeful statului.