CCR a decis că Guvernul poate să instituie starea de alertă și să o prelungească fără a cere acordul Parlamentului

Dispoziţiile criticate au următorul cuprins: Art.4 alin.(3)și (4):

Alin. 3 – „Când starea de alertă se instituie pe cel puţin jumătate din unităţile administrativ teritoriale de pe teritoriul ţării, măsura se supune încuviinţării Parlamentului. Parlamentul se pronunţă în şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, în termen de 5 zile de la data solicitării de încuviinţare. Dacă Parlamentul respinge solicitarea de încuviinţare, starea de alertă încetează de îndată.”
Alin. 4 – „Parlamentul poate încuviinţa măsura adoptată de Guvern integral sau cu modificări.”

În urmă deliberărilor, Curtea Constituțională decis cu unanimitate de voturi să admită excepția de neconstituționalitate cu privire la la dispozițiile Art 4, aliniatele 3 și 4.

Potrivit cCrții sunt  întemeiate criticile formulate de Avocatul Poporului reținând în esență:

Neconstituționalitatea art.4 alin.(3) și (4) din Legea nr.55/2020 în raport cu prevederile  art.1  alin.(4),  art.21,  art.52,  art.108 și art.126  alin.(6) din Constituție întrucât, prin aceste texte de lege: Parlamentul cumulează funcțiile legislativă și executivă, cu consecința încălcării principiul separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art.1 alin.(4) din Constituție; Se denaturează regimul juridic al hotărârilor de Guvern, ca acte de executare a legii, cu consecința încălcării art.108 din Constituție; Se creează un regim juridic confuz al hotărârilor de Guvern, de natură să ridice  problema  exceptării acestora de la controlul judecătoresc, cu consecința încălcării prevederilor art.21, art.52 și art.126 din Constituție, care consacră accesul liber la justiție, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și garantarea controlului judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice, pe calea contenciosului administrativ, cu excepția celor care  privesc raporturile cu Parlamentul, precum și a actelor de comandament cu caracter militar.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, care a sesizat Curtea Constituțională. Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Plenul CurțiiConstituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.