CCR a solicitat informaţii suplimentare de la MAI şi INS

Potrivit unui comunicat al CCR, până la momentul încheierii şedinţei de miercuri, MAI nu a răspuns solicitării Curţii.

CCR va continua joi, începând cu ora 9,00, dezbaterile referitoare la cele trei contestaţii primite şi confirmarea rezultatelor referendumului.

Curtea precizează că au fost înregistrate 43 de dosare de la Biroul Electoral Central în legătură cu referendumul privind demiterea preşedintelui României desfăşurat pe 29 iulie.

„După înregistrare, s-a procedat la analizarea dosarelor, fiind verificate un număr de 18.548 de procese-verbale întocmite de secţiile de votare din ţară şi străinătate. În acelaşi timp, au fost înregistrare trei dosare având ca obiect contestaţii, precum şi mai multe cereri din partea cetăţenilor cu privire la rezultatul referendumului”, arată Curtea.

Conform procedurilor, CCR urmează să se pronunţe, cu o majoritate de două treimi, asupra valabilităţii referendumului, judecătorii constituţionali luând în discuţie şi eventualele contestaţii.

De asemenea, Curtea, pe parcursul dezbaterilor, poate cere informaţii de la autorităţile publice sau de la Biroul Electoral Central, care sunt obligate să prezinte informări asupra fazelor şi operaţiunilor de desfăşurare a referendumului. Instanţa de contencios constituţional stabileşte, ulterior, dacă a fost respectată procedura pentru organizarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia.

Înainte de publicarea deciziei Curţii în Monitorul Oficial, aceasta este prezentată Camerei Deputaţilor şi Senatului, întrunite în şedinţă comună. Legislativul urmează să ia act de decizia Curţii, iar, în cazul în care ar adopta o hotărâre, aceasta poate fi supusă controlului constituţional.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Valeriu Zgonea şi Petru Filip, au cerut Curţii Constituţionale printr-o sesizare trimisă miercuri să constate valabilitatea rezultatelor referendumului şi, pe cale de consecinţă, demiterea lui Traian Băsescu în urma votului din 29 iulie.

Cei doi au prezentat, în favoarea solicitării lor, o serie de argumente şi au cerut CCR să solicite alte date de la instituţiile statului cu privire la numărul populaţiei României.

„La data declanşării procedurii prezentului referendum erau în vigoare prevederile Legii 3/2000, aşa cum a fost modificată de OUG nr. 41/2012. În consecinţă, prin derogare de la prevederile art. 5, alin. (2), care condiţionează valabilitatea referendumului de participarea a cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale, ‘demiterea preşedintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate ale cetăţenilor care au participat la referendum'”, se arată în sesizarea către CCR.

Un alt argument invocat pentru validarea referendumului este acela că numărul persoanelor cu drept de vot este de 16.548.225 dacă se ia în considerare totalul populaţiei menţionat de INS sau 16.715.458 dacă se ia în considerare totalul populaţiei menţionat de CNAS, prin urmare cvorumul pentru validarea referendumului a fost întrunit.

„Ţinând cont de aceste realităţi sociale, numărul real de voturi necesar pentru validarea referendumului este 8.274.112 + 1 dacă luam în considerare populaţia conform INS sau 8.357.729 + 1 dacă luăm în considerare populaţia conform CNAS”, se susţine în sesizare.

Preşedinţii celor două Camere au invocat şi „boicotarea deschisă” a referendumului de către unele forţe politice, ceea ce ar reprezenta un abuz de drept, în sensul art. 57 din Constituţie.

Conform sesizării, legea fundamentală a României nu impune o condiţie de prezenţă la vot pentru validarea referendumului, iar Curtea Constituţională a făcut referire la această condiţie doar pentru a se asigura că decizia nu este luată de o minoritate nesemnificativă.