CCR despre Legea dării în plată: Instanţele vor fi obligate să verifice condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii

Instanţele în faţa cărora au fost introduse acţiuni în baza Legii dării în plată vor fi obligate să verifice condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii şi să o aplice, potrivit unui comunicat al Curţi Constituţionale a României (CCR) transmis AGERPRES miercuri, în care se doreşte clarificarea unor aspecte legate de soluţia pronunţată marţi.
Economica.net - mie, 26 oct. 2016, 14:58
CCR despre Legea dării în plată: Instanţele vor fi obligate să verifice condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii

Potrivit sursei citate, CCR precizează că a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 şi art. 8 din Legea nr. 77/2016 sunt constituţionale numai în măsura în care instanţa judecătorească verifică condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii.

‘Aşadar, instanţele judecătoreşti în faţa cărora au fost introduse acţiuni în baza Legii nr.77/2016 vor fi obligate să verifice condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii şi să o aplice. Având în vedere că acele contracte de credit din dosarele analizate de Curtea Constituţională au fost încheiate sub regimul Codului civil din 1864 (vechiul Cod civil), iar Curtea a constatat că acele contracte în curs de derulare menţionate de art. 11 din Legea nr. 77/2016 se referă şi la contractele încheiate înainte de intrarea în vigoare, în 2011, a Legii nr. 287/2009 (noul Cod civil), instanţele judecătoreşti vor face aplicarea impreviziunii astfel cum aceasta a fost configurată sub regimul Codului civil din 1864 şi cu precizările aduse de Curtea Constituţională în considerentele deciziei ce va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I’, se arată în comunicatul CCR.

Conform sursei citate, în esenţă, impreviziunea intervine când în executarea contractului a intervenit un eveniment excepţional ce nu putea fi prevăzut în mod rezonabil de părţi la data încheierii contractului, ceea ce face excesiv de oneroasă executarea obligaţiei debitorului. Verificarea acestor condiţii revine, în fiecare caz, instanţei judecătoreşti care, în condiţiile legii, este independentă în aprecierea sa, ea pronunţând fie adaptarea contractului, fie încetarea sa în forma pe care o decide şi care poate merge până la preluarea de către creditor a imobilului adus garanţie cu stingerea tuturor accesoriilor.

‘În examinarea constituţionalităţii prevederilor art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 şi art. 8 din Legea nr. 77/2016, Curtea a avut în vedere necesitatea respectării prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) în componenta sa privind claritatea legii, precum şi cele ale art. 21 privind accesul liber la justiţie. Accesul părţilor din contractele respective la o instanţă judecătorească este absolut necesar având în vedere că judecătorul trebuie să verifice ca instituţia dării în plată să nu fie un instrument discreţionar pus la dispoziţia doar a unei părţi’, se mai arată în comunicat.

De asemenea, Curtea precizează că declararea ca neconstituţională a sintagmei ‘precum şi din devalorizarea bunurilor imobile’ din Legea nr. 77/2016 a avut în vedere, în esenţă, faptul că obiectul contractelor de credit îl reprezintă sume de bani, şi nu bunuri imobile.

Totodată, potrivit comunicatului, soluţia adoptată de Curtea Constituţională este circumscrisă obiectului sesizărilor care privesc contracte de credit încheiate înainte de data intrării în vigoare a Legii nr.287/2009 privind Codul civil (2011), respectiv în perioada 2007-2009.

‘De aceea, instanţa de contencios constituţional a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la dispoziţiile art. 3 teza întâi, precum şi excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza a doua din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. Art. 3 teza întâi se referă la prevederile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil care nu putea fi aplicabilă, de la bun început, acestor contracte, iar cea de-a doua ipoteză se referă la contracte încheiate după intrarea în vigoare a Legii nr. 77/2016 (ipoteză în care nu ne regăsim). Cu alte cuvinte, aceste ipoteze nu au legătură cu soluţionarea cauzelor, condiţie impusă de art. 29 alin.(1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale’, se mai notează în comunicat.

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
Tinerii şi-au intensificat căutările de joburi spre final de an
Tinerii şi-au intensificat căutările de joburi spre final de an
Tinerii au intensificat căutările de joburi spre final de an, iar aplicările lor au crescut cu 25% în noiembrie faţă ...
Rabla la electrocasnice: plafonul pentru laptopuri, televizoare și tablete s-a epuizat în 10 minute
Rabla la electrocasnice: plafonul pentru laptopuri, televizoare și tablete s-a epuizat în 10 minute
A doua etapă de selectare a voucherelor pentru rabla la electrocasnice a început vineri, 3 decembrie, la ora 10. În doar ...
Ciucă: Suntem în urmă cu OUG privind cadrul de implementare a PNRR. Trebuie aprobată cât mai repede
Ciucă: Suntem în urmă cu OUG privind cadrul de implementare a PNRR. Trebuie aprobată cât mai repede
Prim-ministrul Nicolae Ciucă a atras atenţia miniştrilor că Executivul este în urmă cu elaborarea ordonanţei de urgenţă ...