CCR discută, miercuri, sesizarea Executivului privind majorarea salariilor angajaţilor din Ministerul Transporturilor

Adaugă-ne ca sursă preferată

În 11 iulie, Executivul a sesizat Curtea cu privire la dispoziţiile Legii privind aprobarea OUG 68/2015, care vizează măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul transporturilor, adoptată de Parlament în 28 iunie.

Guvernul preciza atunci că are ‘obiecţii asupra unui amendament ce a fost introdus în actul normativ şi adoptat în plenul Camerei Deputaţilor’ prin care se propune ‘majorarea salariilor de bază ale personalului din cadrul Ministerului Transporturilor cu 23 de clase de salarizare succesive faţă de clasa deţinută, respectiv o majorare salarială de 57,5%, începând cu 1 septembrie 2016’.

În documentul citat se menţiona că, prin Ordonanţa 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, începând cu luna august a anului curent, salariile de bază ale personalului încadrat pe funcţii publice şi contractuale din aparatul propriu al ministerelor, inclusiv Ministerul Transporturilor, se stabilesc, prin asimilare, la nivelul de 70% din nivelul salariilor de bază aferente funcţiilor din cadrul Secretariatului General al Guvernului.

‘Acordarea unei majorări salariale suplimentare doar pentru personalul din cadrul aparatului propriu al Ministerului Transporturilor are caracter discriminatoriu şi va duce la inechităţi între personalul din aparatul propriu al ministerelor. Măsura contravine astfel scopului art.3, anume de a elimina diferenţele de salarizare pentru muncă egală în unităţi similare’, explica Guvernul.

Executivul mai menţiona că, prin aplicarea cumulată a prevederilor ordonanţei cu amendamentul adoptat de Parlament, personalul din Ministerul Transporturilor ar urma să beneficieze de o creştere salarială de peste 150%, comparativ cu luna septembrie a anului trecut.

Guvernul mai arăta că măsura propusă generează presiuni financiare suplimentare asupra cheltuielilor bugetului general consolidat de circa 3,4 milioane de lei pentru acest an şi 13,6 milioane de lei pentru anul viitor.

Executivul reamintea că, potrivit Constituţiei, ‘nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare’.

În final, Guvernul atrăgea atenţia că există riscul ca impactul suplimentar generat de aplicarea acestei măsuri să nu poată fi acoperit din bugetul aprobat de Parlament şi că acest lucru ar crea premisele unui dezechilibru bugetar şi, posibil, depăşirea ţintei de deficit cu consecinţa încălcării Tratatului de la Maastricht.