Ce a descoperit un tânăr economist român într-o disciplină revoluţionară, geometria bursieră

Economistul Ovidiu Răcorean lucrează pentru un fond de investiţii de risc (hedg fund), nu este deloc străin de matematicile superioare şi, în munca sa, nu a rezistat nici el, cum nici alţii înaintea lui, ispitei de a găsi modelul matematic în care pot fi circumscrise toate misterele Bursei.

„Pare extrem de improbabil ca toate informaţiile relevante despre piaţa de capital să fie pe deplin codificate într-o formă geometrică”, ne provoacă Ovidiu Răcorean în articolul publicat într-o bază de date a Bibliotecii Cornell University .

Totuşi, aranjate într-o matrice în ordine crescătoare, de la stânga la dreapta, preţurile acţiunilor din coşul unui indice trasează traiectorii care se întretaie la un moment dat, Rezultă o diagramă „care nu este nimic altceva decât  o diagramă de permutări”, spune economistul matematician.

„De aici încolo, conceptelor financiare şi de analită combinatorie nu le mai rămâne decât  să construiască o punte între  piaţa de acţiuni şi  un frumos obiect geometric, denumit  „politop„, scrie Ovidiu Răcorean în articolul său.

Iar economistul român pune analiza combinatorie să construiască obiectul.

„La fiecare încrucişare dintre o acţiune care devine mai scumpă sau mai ieftină decât o alta, se produce o faţetă nouă a corpului geometric”, explică Ovidiu Răcorean.

Astfel, economistul, folosindu-se şi de studii anterioare (positive Grassmannian), a ajuns  la un model, un „politop” pe care l-a denumit „StockMarkethedron”.

StockMarkethedron -ul lui Răcorean pare la un moment dat o banală piramidă, în continuă mişcare. Sau un cub dintr-un cub, care se înghit unul pe altul  în mişcare.

„Desigur, nu este uşor de imaginat piaţa de capital ca o formă geometrică, cum ar fi o piramidă, pentru a da un exemplu banal. Totuşi, politopul bursei codifică pe deplin toate informaţiile relevante despre stadiul prezent sau viitor al pieţei de capital”, conchide Ovidiu Răcorean., în articolul său.

Pentru a înţelege mai bine cum, adăugându-se mereu feţe noi corpului geometric, se ajunge la o banală piramidă care să exprime toată piaţa, citiţi articolul ataşat al lui Ovidiu Răcorean.

 De asemeni, admiraţi şi hiper-cubul şi alte studii similare.