Ce a promis şi ce a făcut Eugen Nicolăescu la Sănătate

2013 a fost anul în care Ministerul Sănătăţii a pus pe hârtie proiecte de lege care promit să reformeze sistemul sanitar. Noua lege a malpraxis-ului, pachetul de bază, noua listă de medicamente compensate, programe naţionale noi sunt cele mai importante proiecte asumate şi aduse în forma finală de către Eugen Nicolăescu, în 2013. Toate vor fi implementate din acest an. Pe hârtie, promit să reformeze sistemul sanitar. Rămâne de văzut dacă o vor face. Relansarea eşuată a Institutului Cantacuzino este obiectul ratat de Nicolăescu în cel de-al doilea mandat la Sănătate.
Cristina Şomănescu - mie, 26 feb. 2014, 11:47
Ce a promis şi ce a făcut Eugen Nicolăescu la Sănătate

Pe 21 decembrie 2012 a început al doilea mandat la Ministerul Sănătăţii al lui Eugen Nicolăescu.

ECONOMICA.NET vă prezintă lista celor mai importante schimbări pe care le-a produs în sistem Eugen Nicolăescu, în cel de-al doilea mandat la Ministerul de resort.

În martie 2013, a crescut finanţarea pentru medicina de familie, ambulator, centre multifuncţionale şi medicina la domiciliu, cu scopul de a degreva spitalul de internări nejustificate.

Iată, punctual, cu cât a crescut finanţarea pentru fiecare componentă a sistemului, potrivit Contractului-cadru pentru 2013–2014:
– creştere cu 10% a finanţării pentru medicina de familie şi scăderea numărului minim de pe pacienţi de pe listele medicilor de familie la 800 de la 1.000;
– creştere cu 51% a finanţării pentru medicina de ambulator;
– creştere cu 40,5% a finanţării pentru centrele multifuncţionale;
– creştere cu 64% a finanţării pentru îngrijirile medicale la domiciliu.

„Trebuie să schimbăm mentalitatea omului de a se îndrepta numai spre spital şi trebuie să construim un sistem bazat pe medicina de familie şi cea din ambulator, declara ministrul Nicolăescu la câteva zile după ce Guvernul a aprobat Contractul-cadrul privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru 2013 – 2014 (pe 20 martie 2013).

Concret, Ministerul Sănătăţii şi-a propus să schimbe deprinderea pacienţilor de a se adresa spitalului pentru probleme de sănătate care pot fi lesne tratate în celelalte compartimente ale sistemului (medic de familie, ambulator, etc), crescând finanţarea acestora, cu procentele precizate mai sus. Această abordare este perfectată în pachetul de servicii de bază care prevede că medicul de familie va deveni principala verigă din sistem.

La 1 aprilie 2013 a intrat în vigoare coplata la externarea din spital.

La propunerea Ministerului Sănătatii, FMI a acceptat introducerea coplăţii doar în spitale, ca mecanism de control al internarilor nejustificate, fictive şi a raportărilor false.
Valoarea coplăţii a fost stabilită de fiecare spital în parte şi se încadrează în intervalul 5-10 lei. Pacienţii plătesc coplata la externare, pentru fiecare episod de spitalizare continuă, indiferent de numărul zilelor de spitalizare.
Eugen Nicolăescu a declara în ianuarie 2013 că nu e de acord cu introducerea coplăţii şi a recunoscut că decizia introducerii sistemului coplăţii e politică.
Spitalele au strâns din coplată 5.2 milioane de lei de la intrarea ei în vigoare până la finele anului 2013, potrivit informaţiilor Ministerului Sănătăţii.

Nicolăescu a obţinut decontarea de către CNAS a operațiilor de reconstrucție mamară prin endoprotezare pentru pacientele cărora le-a fost extirpat sânul, din cauza cancerului. Vă amintim că anual, în România, se fac peste 3.000 de operaţii de extirpare a unui sân şi câteva zeci de intervenţii pentru extirparea ambilor sâni, din cauza cancerului la sân, depistat în stadii avansate.

Marile proiecte de lege asumate şi finalizate în 2013 de Nicolăescu

Legea malpraxisului

În 2014 intră în vigoare noua lege a malpraxis-ului care prevede obligativitatea soluţionării cale amiabilă a dosarului de malpraxis, înaintea eventualelor demersuri judiciare.

Declarativ, Ministerul Sănătăţii şi-a propus ca noua lege a malpraxis-ului să fie în beneficiul victimelor – pacienţi mutilaţi, din neglijenţă, imprudenţă, din cauza nerespectării protocoalelor specifice sau a cunoştinţelor medicale insuficiente ale personalului medical care i-a îngrijit, victime care vor fi despăgubite în maximum şase luni de zile de la data la care au semnalat malpraxis-ul.

În fapt, noua lege a malpraxis-ului nu aduce îmbunătăţiri situaţiei pacienţilor, victime ale malpraxisului medical, în sensul în care nu scade durata obţinerii daunelor şi nici nu simplifică procedura de soluţionare a cazurilor de malpraxis, a spus pentru Economica.net avocatul Mihai Costache, unul dintre puţinii specialişti în malpraxis din România.

Avocatul Mihai Costache a explicat pentru ECONOMICA.NET, într-o amplă analiză a noii legi a malpraxis-ului (pe care o puteţi citi aici), care sunt cele mai importante limitări ale legii şi ce efecte va produce legea.

Noua lege a malpraxis-ului aduce o premieră periculoasă în legislaţia românească: dacă urmaşii pacientului decedat din cauza unui malpraxis, medicul, spitalul şi asiguratorul cad de acord asupra despăgubirilor, atunci medicul nu va mai fi urmărit pentru ucidere din culpă, potrivit legii.

Programe naţionale noi, o listă nouă de medicamente, varianta finală a pachetului de bază

Ministerul Sănătăţii a făcut publice duminică, pe 22 decembrie 2013, hotărârea de Guvern pentru aprobarea programelor naţionale de sănătate finanţate în 2014, ultimele variante ale pachetului minimal şi ale pachetului de servicii de bază şi noua listă de medicamente compensate, aşteptată de români încă din 2008.

Ce programe naţionale introduce Ministerul Sănătăţii în 2014

– Este vorba despre programul de chirurgie cardiacă pediatrică pentru secţiile specializate de la Marie Currie şi Tîrgu-Mureş, prin care MS îşi propune să scadă mortalitatea infantilă.

– Programul de depistare și tratament a hepatitelor virale cronice prin care Ministerul îşi propune să reducă mortalitatea prin scăderea numărului de cazuri de ciroză hepatică și cancer hepatic.

– Programe naţionale pentru bolnavii de hemofilie şi talasemie.

Ce prevăd pachetul minimal şi pachetul de servicii medicale de bază

Pachetul de bază va fi implementat din luna aprilie 2014, iar pachetul minimal din anul 2015.

Pacienţii care nu sunt asiguraţi la Sănătate vor beneficia de pachetul minimal de servicii medicale. Concret, iată la ce servicii vor avea acces neasiguraţii:
– servicii  de prevenție acordate de medicul de familie – consultaţii şi analizele de evaluare a riscului de hipertensiune şi diabet, monitorizarea periodică a persoanelor depistate şi acordarea tratamentului necesar;
– două consultaţii de planificare familială pe an, oferite de medicul de familie.
– consultaţii de monitorizare oferite gravidei şi lehuzei de către medicul de familie şi de medici specialişti în ambulatorul de specialitate. Naşterea este inclusă în pachetul de servicii minimal.
– servicii spitaliceşti pentru toate cazurile de urgenţă şi pentru bolile cu potenţial endemo-epidemic până la rezolvarea completă a cazului.

Pacienţii asiguraţi la Sănătate vor beneficia de serviciile medicale oferite în cadrul pachetului de servicii de bază.

Ce prevede varianta finală a pachetului de bază

Prin modul în care este gândit pachetul de servicii de bază, accentul se mută de pe tratament pe prevenţie, educaţie pentru sănătate, evitarea îmbolnăvirilor şi depistarea precoce a bolilor.
În pachet sunt introduse, în premieră, consultaţiile multidisciplinare de specialitate oferite pacienţilor asiguraţi în ambulatorul integrat. Concret, pacienţii cu afecţiuni complexe vor fi trataţi de o echipă integrată de medici din mai multe arii de expertiză.
De exemplu, pacientul bolnav de cancer va fi consultat şi monitorizat de o echipă formată din medici specialişti oncologi, radioterapeuţi şi chirurgi, specialişti care vor conclucra pentru a găsi cele mai eficiente tratamente pentru pacient.
În contul asigurării obligatorii la Sănătate, pacienţii vor beneficia în ambulatoriul de specialitate de analize care până acum nu au fost acoperite de CASS. Vorbim de teste speciale pentru bolile autoimune și teste pentru boli endocrine.
Tot în ambulator, pacienţii asiguraţi vor beneficia şi de scintigrafia paratiroidiană, în contul asigurării la Sănătate.

Citeşte în ECONOMICA.NET ce se schimbă pentru pacienţi la medicul de familie, după implementarea pachetului de bază

După şase ani de aşteptare, românii vor fi trataţi, în sfârşit, cu molecule noi

Din 2008, pacienţi români nu au mai avut acces la tratamente noi, în regim compensat.
Lista cuprinde medicamente noi, cost-eficiente, pentru bolnavii de cancer, diabet, afecţiuni cardiovasculare, afecţiuni psihice, boli rare, hepatite.
MS îşi propune ca prin introducerea pe lista de compensate a noilor molecule să scadă costurile de îngrijire a acestor bolnavi, prin scăderea perioadei de spitalizare, şi să grăbească reintegrarea lor socială şi profesională.

Impactul bugetar pentru 2014 al introducerii moleculelor noi pe lista de compensate este cuprins între 500 – 700 de milioane de lei, care va fi acoperit integral de taxa clawback.

12 spitale din România nu vor mai fi instituţii bugetare în 2014

Dacă mişcarea se dovedeşte profitabilă pentru spitale, va fi extinsă la nivelul întregului sistem sanitar public.

12 spitale publice vor fi scoase din categoria instituţiilor publice bugetare şi incluse într-un proiect proiect privind schimbarea statutului spitalelor publice care va demara la 1 iulie 2014 şi ca va se derula pe parcursul unui an. Spitalele publice incluse în proiectul pilot se pot organiza ca asociații sau fundații medicale de utilitate publică sau ca societăți comerciale cu capital de stat, și vor funcționa pe buget global. Proprietarul lor rămâne statul român prin Ministerul Sănătăţii, Consiliul Judeţean sau Consiliul Local.

Ce se schimbă pentru spitalele incluse în proiectul-pilot:

– Aşa cum spuneam mai sus, spitalele nu vor mai avea bugetul elaborat pe articole de clasificaţie bugetară şi vor putea opera după un buget global.
– Spitalele se vor putea înregistra ca plătitor de TVA și deduce TVA-ul aferent achizițiilor, cu efecte în scăderea  costurilor și creşterea lichidităților.
– Spitalele vor putea contracta împrumuturi financiare, calcula și introduce în costuri amortizarea bunurilor.
– Spitalele incluse în pilot vor primi statutul de utilitate publică şi vor putea beneficia şi de fonduri bugetare.

În 2014 se va implementa şi proiectul-pilot de salarizare a medicilor în funcţie de performanţă. Citiţi aici în ce condiţii vor fi plătiţi medicii în funcţie de performanţă.

Pe 15 ianuarie 2014, Ministerul Sănătăţii transpune în legislaţia naţională, cu o întârziere de mai bine de două luni, directiva europeană în domeniul asistenţei medicale transfrontaliere.

Directiva europeană în domeniul asistenţei medicale transfrontaliere avea termen-limită de transpunere în legislaţia naţională 25 octombrie 2013. Directiva a fost transpusă în Legea Sănătăţii printr-un proiect de OUG, publicat pe 15 ianuarie 2014, cu o întârziere de mai bine de două luni.
Directiva europeană în domeniul asistenţei medicale transfrontaliere (Directiva 2011/24/UE) reglementează drepturile pacienţilor români de a se trata într-un stat membru UE şi obligativitatea CNAS de a le rambursa costurile tratamentului în străinătate, la nivelul tarifelor din România, urmând ca pacienţii să achite diferenţa dintre tariful serviciului medical de care au beneficiat în statul european în care s-au tratat şi tariful aceluiaşi serviciu oferit în sistemul public românesc. CNAS nu va rambursa însă costurile deplasării şi cazării în statul european în care pacienţii vor să se trateze.

Încercare eşuată de relansare a Institutului Cantacuzino

La preluarea mandatului la Ministerul de resort, Nicolăescu şi-a asumat relansarea Institutului Cantacuzino. Vă amintim că Institutul nu a mai produs vaccin antigripal din 2011, când i-a fost retrasă licenţa de fabricaţie de către Agenţia Naţională a Medicamentului.

În acest sens, la sfârşitul lunii mai 2013, Guvernul, la iniţiativa MS, a oferit Institutului Cantacuzino statutul de serviciu de interes economic general, devenind astfel un laborator de referinţă regional pentru supravegherea gripei.
Mai mult, o lună mai târziu, MS anunţa că Institutul a obţinut autorizaţie din partea Agenţiei Naţionale a Medicamentului pentru Laboratorul de Control al Calităţii, care îi permitea producerea vaccinului antigripal pentru 2013. De asemenea, în iulie 2013, Nicolăescu l-a revocat din funcţia de director general al Institutului pe Radu Iordăchel pentru nereguli majore şi management defectuos al Institutului.

Citeşte aici pe larg lista neregulilor găsite de CA în managementul directorului Radu Iordachel.

Toate aceste măsuri au avut ca unic scop reluarea producţiei de vaccin antigripal la Cantacuzino. Aparent, ţinta fusese atinsă: în decembrie 2013, Institutul a finalizat producţia a 400.000 de doze de vaccin pentru campania de vaccinare 2013-2014, aceasta fiind prima producţie de vaccinuri de la retragerea licenţei, în 2011 şi, implicit, de la obţinerea autorizaţiei care îi permitea producerea vaccinului antigripal, în iunie 2013.

Prima producţie de vaccinuri a Institutului Cantacuzino a fost însă interzisă de la punerea de piaţă, de către Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM), după ce rezultatele testelor făcute de ANM au indicat o concentraţie foarte mare de endotoxine care ar putea să producă la administrare reacţii adverse, precum febră, frisoane, şoc anafilactic.

ANM şi omologul său din Franţa – Agenţia franceză a Medicamentului – au concluzionat că vaccinul produs la Cantacuzino în decembrie 2013 nu e conform şi nu poate fi pus pe piaţă. Cele 400.000 de doze de vaccin produse la Cantacuzino, în decembrie 2013, ar fi compromise.

Ministerul Sănătăţii a demarat o anchetă menită să confirme sau nu concluziile ANM. MS a solicitat sprijinul SRI în găsirea vinovaţilor, în cazul în care Comisia de specialitate a Ministerului Sănătăţii confirmă rezultatele obţinute de ANM şi Agenţia franceză a Medicamentului.

În acelaşi context, MS a solicitat şi Curţii de Conturi să înceapă o anchetă care să verifice modul în care au fost folositi banii publici, primiţi de către Institutul Cantacuzino prin HG 320/2013 şi să stabilească valoarea prejudiciului.

Te-ar mai putea interesa și
Care au fost ocupaţiile ce au înregistrat cea mai mare creştere în Uniunea Europeană. Fiecare a patra persoană aflată în şomaj în UE şi-a găsit un loc de muncă în T1 – date Eurostat
Care au fost ocupaţiile ce au înregistrat cea mai mare creştere în Uniunea Europeană. Fiecare a patra persoană aflată ...
Ocupaţia ISCO (conform ISCO - clasificarea internaţională standard a ocupaţiilor) care a înregistrat între primul trimestru din 2021 şi perioada similară din 2022 cea mai mare creştere......
Guven Ozyurt (Ford Otosan): Investiția de 490 mil. euro în uzina de la Craiova este o dovadă a încrederii noastre în operațiunile de aici
Guven Ozyurt (Ford Otosan): Investiția de 490 mil. euro în uzina de la Craiova este o dovadă a încrederii noastre în ...
Astăzi a avut loc la Craiova ceremonia de predare a uzinei de automobile companiei Ford Otosan, cea care va produce în ...
ASF interzice investiţiile fondurilor de pe Pilonul 2 în fonduri private equity. Decizia nu serveşte interesului economiei, susţin asociaţiile din mediul privat
ASF interzice investiţiile fondurilor de pe Pilonul 2 în fonduri private equity. Decizia nu serveşte interesului economiei, ...
Interzicerea investiţiilor fondurilor de pensii private obligatorii (Pilon II) în fonduri private de capital (private equity) ...
Pod Grădiștea: Lucrările pentru modernizarea liniei de cale ferată Vidra – Comana, realizate în proporție de 27%
Pod Grădiștea: Lucrările pentru modernizarea liniei de cale ferată Vidra – Comana, realizate în proporție de 27%
CFR Infrastructură a anunțat marți că lucrările pentru modernizarea liniei Vidra - Comana, inclusiv reconstrucția Podului ...