CE avertizează România referitor la o abatere semnificativă de la obiectivul bugetar pe termen mediu

Executivul comunitar precizează că este prima oară când se aplică această procedură a cadrului de guvernanţă economică al UE. Prin aceasta li se oferă autorităţilor posibilitatea de a lua măsuri corective pentru a evita deschiderea unei proceduri aplicabile deficitelor excesive.

Comisia Europeană prezintă astăzi recomandările specifice fiecărei ţări din 2017, în care defineşte orientările de politică economică pentru fiecare stat membru în parte pentru următoarele 12-18 luni. Comisia invită statele membre să profite de această ocazie pentru a consolida fundamentele economiilor lor prin punerea în aplicare a priorităţilor economice şi sociale identificate în comun la nivel european: stimularea investiţiilor, continuarea reformelor structurale şi asigurarea unor politici fiscal-bugetare responsabile. Se acordă o atenţie deosebită provocărilor şi priorităţilor identificate pentru zona euro.

‘Tendinţele economice sunt, în linii mari, pozitive ;i ar trebui să profităm de această ocazie pentru a face ca economiile europene să devină mai competitive, mai reziliente şi mai inovatoare. Ar trebui să se acorde prioritate reformelor care pot să îi confere creşterii economice un caracter mai incluziv şi care pot să revigoreze productivitatea’ a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis.

Recomandările adresate statelor membre sunt ajustate în fiecare an pentru a reflecta progresele înregistrate şi diferitele evoluţii intervenite, însă acestea sunt ferm ancorate în priorităţile mai largi definite în discursul anual al preşedintelui Juncker privind starea Uniunii şi în analiza anuală a creşterii. Pentru statele membre din zona euro, acestea reflectă, de asemenea, recomandările formulate pentru zona euro. Recomandările formulate în cadrul semestrului european sunt coerente cu viziunea pe termen mai lung prezentată în Strategia Europa 2020.

Potrivit unei estimări preliminare publicate în aprilie de Eurostat, un număr de patru state membre ale Uniunii Europene, printre care şi România, au avut un deficit guvernamental (calculat pe baza metodologiei ESA, sistemul conturilor europene – n.r.) egal sau mai mare de 3% din PIB.

Spania a înregistrat un sold negativ de 4,5% din PIB, Franţa un deficit de 3,4% din PIB iar România şi Marea Britanie un deficit de 3% din PIB.