Ce cred românii despre „relaţia” cu inteligenţa artificială şi care sunt îngrijorările – studiu RoCoach/Novel Research

Îngrijorarea legată de confidenţialitatea datelor este prezentă la toate categoriile sociale, indiferent de vârstă, educaţie sau ocupaţie. Nici măcar tinerii între 18 şi 24 de ani, consideraţi nativi digitali, nu sunt mai relaxaţi: 71% dintre ei spun că se tem de modul în care AI le poate accesa şi folosi informaţiile personale. De asemenea, peste două treimi dintre respondenţii cu studii superioare împărtăşesc aceeaşi preocupare, scrie Agerpres.

Potrivit cercetării, majoritatea românilor vor ca AI să fie supravegheat de oameni, mai ales atunci când vine vorba de decizii importante. Doar 20,2% ar fi de acord cu evaluări profesionale complet autonome făcute de AI. Aproape 40% ar accepta AI doar dacă ar fi dublat de o analiză umană, iar 27,2% resping complet această variantă. De asemenea, 60,8% dintre respondenţi spun că ar prefera să interacţioneze cu o persoană reală, nu cu un chatbot sau alt sistem automat, atunci când au nevoie de suport de la o companie sau instituţie.

Studiul mai arată că 62,4% dintre români consideră că folosirea AI în domenii sensibile – precum educaţia, sănătatea, justiţia, administraţia publică sau sectorul financiar – ar trebui strict reglementată prin lege. În centrul acestei cereri se află ideea de control uman şi protejarea drepturilor fundamentale.

„Rezultatele studiului arată clar că românii nu sunt pregătiţi să lase deciziile importante în mâinile inteligenţei artificiale, fără intervenţie umană. Avem de-a face cu o populaţie tot mai conştientă de riscurile digitale şi mai atentă la modul în care îi sunt gestionate datele personale. Dincolo de tehnologie, oamenii vor garanţii de transparenţă, echilibru şi responsabilitate. Tocmai de aceea, viitorul AI nu poate fi construit doar pe algoritmi, ci pe încredere, etică şi legislaţie solidă”, susţine Mihai Stănescu, fondatorul RoCoach, companie de coaching şi dezvoltator al Organizational Transition Quotient (ORQ), în prezentarea rezultatelor cercetării.

Studiul arată, în plus, că românii nu resping AI ca tehnologie – doar 9,5% dintre respondenţi consideră că are un impact exclusiv negativ, însă, cer cu fermitate ca sistemele bazate pe AI să funcţioneze într-un cadru etic, supravegheat şi reglementat, unde deciziile sunt transparente, iar drepturile individuale protejate.

Într-un context european în care se discută adoptarea AI Act şi revizuirea reglementărilor GDPR, mesajul transmis de cetăţenii români este limpede: inovaţia trebuie dublată de responsabilitate şi supraveghere umană, menţionează realizatorii studiului.

„Dincolo de entuziasmul tehnologic, studiul arată o nevoie clară de echilibru între inovaţie şi protecţie. Românii nu cer oprirea progresului, ci reguli clare, control uman şi respect pentru drepturile individuale. Această reacţie nu este o barieră în calea dezvoltării, ci o formă de maturitate socială care trebuie inclusă în orice strategie de digitalizare. Dacă vrem ca AI-ul să devină parte a vieţii noastre de zi cu zi, atunci trebuie să începem prin a construi încredere – iar aceasta se bazează pe transparenţă, reglementare şi dialog real între decidenţi şi cetăţeni”, a comentat şi Marian Marcu, Managing Partner Novel Research.

Studiul a fost realizat pe un eşantion de 800 de persoane din mediul urban, cu vârste între 18 şi 64 de ani, active profesional şi utilizatoare de internet. Datele au fost colectate în perioada mai-iunie 2025, prin metoda CAWI (Computer Assisted WEB Interviews).