Ce fac cu banii de pensii administratorii fondurilor de specialitate. Autorităţile nu pot spune când şi cum vor fi daţi banii

Cele nouă societăţi de administrare a fondurilor de pensii private obligatorii (Pilon 2) de pe piaţă au primit contribuţii în valoare de peste 17,5 miliarde de lei, în numele celor 6.414.900 de salariaţi români participanţi la sistem, potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) din 30 iunie 2015.

Administratorii au plasat banii şi participanţii au acum o avere cu peste 23% mai mare faţă de sumele virate spre administrare, timp de peste şapte ani, direct de către angajatori, conform legii. În acest timp, fondurile de pensii au obţinut pentru membrii lor un randament mediu anual de circa 11%.

Unde sunt banii dumneavoastră de pensii

În titlurile de stat sunt plasate aproape 66% din activele de aproape 21,7 miliarde de lei ale fondurilor de pensii de tip Pilon 2. În acţiuni la bursă sunt ţinte peste 19%.

Aparent surprinzător, mai mult de jumătate din titlurile Topului cele mai mari 12 deţineri de acţiuni din portofoliile fondurilor de pensii obligatorii erau acţiuni cu caracter speculativ, potrivit celui mai recent raport al Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR) şi statisticilor ASF.

Fondurile de pensii cu contribuţie obligatorie au un profil de risc scăzut şi, în consecinţă, era de aşteptat ca cele mai multe titluri să fie acţiuni defensive, rezistente la variaţiile conjuncturale ale bursei şi, de aceea, mai puţin expuse speculaţiilor.

Acţiunile Fondului Proprietatea (FP) consituiau cea mai mare deţinere de acţiuni la 31 martie: aproape 17% din portofoliul total de acţiuni ale fondurilor, în valoare atunci de peste 3,99 miliarde de lei

Cele cinci societăţi de investiţii financiare (SIF) ocupau 10% din deţinerile de acţiuni, iar acţiunile Bursei de Valori Bucureşti (BVB) înseşi – peste 1%.  Este posibil ca, întretimp, proporţiile să se fi schimbat, având în vedere caracterul speculativ al acestui titlu.

Acţiunile mai puţin speculative sau chiar defensive concentrau, la 31 martie, cea mai mare parte din valoarea plasamentelor, dar nu mai mult de 72%:  Romgaz (SNG, 14%), OMV Petrom (SNP, 9%), Electrica (EL, 8,2%), Transgaz (TGN, 7,3%), Transelectrica (TEL, 4,7%).

Depozitele bancare şi obligaţiunile corporative (mai ales bănci) ocupau fiecare peste 4% din totalul activelor fondurilor, iar fondurile mutuale peste 3%.

Cine, când şi cum va da banii

După aproape patru ani de la redactarea celui mai recent proiect de lege care ar trebui să reglementeze sistemul de plată al pensiilor private, acesta nu a obţinut decât avizul Ministerului Muncii, care l-a elaborat şi (probabil) cel al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), care supraveghează piaţa, potrivit răspunsurilor celor două instituţii.

La solicitarea ECONOMICA.NET, ASF nu a reuşit să spună decât că  „elaborarea si promovarea proiectului de Lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului de plată a pensiilor private este in atributia Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. Astfel, vă putem informa că forma finală a proiectului de Lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului de plată a pensiilor private se regăseşte în proces de avizare interinstituţională, urmând ca la finalizarea acestui proces să fie supus aprobării Guvernului României”.

La rândul său, Ministerul Muncii s-a justificat cu aceeaşi „avizare interministerială” şi s-a scuzat că „timpul desfășurării procesului de avizare poate varia, de la minister la minister iar documentul poate suferi modificări de formă și fond”. Ulterior, la insistenţele  ECONOMICA.NET oficialii Ministerului Muncii au precizat că acesta a avizat proiectul de lege şi că la trimis (surpriză!) la ASF. ASF nu a făcut nici o precizare.

Documentul poate suferi , însă, modificări timp de alţi şapte ani, cum a suferit, de lalansarea sistemului de pensii private, iar lipsa de transparenţă privind proiectul afla la „avizare” nu stimulează încrederea în sistem.

Cine ar avea încredere într-un sistem despre care nu ştie când şi cum îi va da banii?!

Ipoteze

Răspunsul Ministerului Muncii ne trimite şi la un proiect de lege de pe site-ul său, proiect vechi din 23 septembrie 2011.

Nimeni nu răspunde la întrebarea: Cât de mult va lua avizarea „interinstituţională”, dacă Ministerului Muncii i-a trebuit patru ani ca sa-şi avizeze propriul proiect şi să-i dea drumul mai departe?!

Ministerul Muncii a trimis proiectul către ASF pentru avizare, în data de 17.07.2015.

Cum nu există alte repere la dispoziţie, extragem din acest proiect câteva ipoteze despre cum va funcţiona sistemul.

Pensia privată ar urma să fie plătită de către un furnizor de pensii private ales de beneficiar, potrivit unei versiuni mai vechi a proiectului de lege în cauză. Furnizorul de pensii private stabileşte cuantumul pensiei private, pe baza unui calculul actuarial (probabilistic, legat de speranţa de viaţă)   şi activului personal net aflat în contul participantului. Pensia poate fi achitată sub forma unei sume viagere (rentă). Un alt proiect de lege făcea anterior referire şi la anuităţi.

Prin pensie viageră pentru o singură persoană se înţelege plata lunară a unei sume fixe datorată şi efectuată până la decesul membrului fondului de furnizare a pensiei private. În cazul unei anuităţi viagere pentru o singură persoană plus perioadă certă se înţelege plata lunară a unei sume fixe datorată şi efectuată până la decesul membrului fondului sau până la expirarea perioadei prevăzută în contactul de furnizare a unei pensii private.

Pensia viageră poate avea o componentă de supravieţuitor, care constă în plata lunară a unei sume fixe datorată şi efectuată membrului până la decesul acestuia, iar după deces, datorată şi efectuată soţului supravieţuitor pe durata vieţii şi copiilor minori până la majorat.

Pensia limitată reprezintă plata lunară a unei sume fixe datorată şi efectuată pe o perioadă cuprinsă între 5 şi 10 ani.

Detaliile proiectului complică situaţia, care devine pe atât de nesigură pe cât de ipotetică.