CE: Nu există semnale că un număr mare de români şi bulgari s-au deplasat în alte state membre

Adaugă-ne ca sursă preferată

Întrebat dacă Comisia Europeană a primit semnale că ar fi avut loc o ”invazie” a muncitorilor români şi bulgari în vreun stat membru după 1 ianuarie 2014, după ridicarea restricţiilor de pe piaţa forţei de muncă, Jonathan Todd a declarat în briefingul de presă cotidian al CE că nu deţine informaţii care să confirme această ipoteză.

‘Nu, nu avem /astfel de semnale/. Totuşi, trebuie să ţinem cont că dacă au fost mişcări ale muncitorilor din România şi Bulgaria spre statele membre, CE nu ar fi imediată informată. Dar din ceea ce am văzut în relatările din presă nu pare să fi fost un mare număr mare de lucrători români şi bulgari care să fi inundat alte state membre’, a spus purtătorul de cuvânt al lui Laszlo Andor.

El a reiterat faptul că, aşa cum a menţionat şi Laszlo Andor în declaraţia dată publicităţii la 1 ianuarie, există un mare număr de români şi bulgari care s-au stabilit în alte state membre înainte de abolirea finală a restricţiilor. ‘Există şanse ca marea majoritate a românilor şi bulgarilor care intenţionau să se deplaseze în alte state membre s-o fi făcut deja’, a apreciat Todd, reamintind totuşi că mai multe studii independente confirmă faptul că lucrătorii migranţi sunt contributori neţi la sistemele de securitate socială ale ţărilor gazdă.

Întrebat cum comentează noile declaraţii ale premierului britanic David Cameron privind stabilirea de plafoane pentru cetăţenii europeni care se stabilesc într-un alt stat, Jonathan Todd a răspuns că executivul comunitar aşteaptă încă propunerile concrete ale guvernului britanic.

‘Trebuie să vedem ce va propune dl. Cameron, dar libera circulaţie a persoanelor este un principiu stabilit de tratate. Orice derogare de la acest principiu este limitată strict în timp de tratatele de aderare la 7 ani, pentru moment. Deci niciun stat membru nu putea prelungi restricţiile dincolo de 1 ianuarie 2014 pentru lucrătorii români şi bulgari pentru că există această limită care a fost stabilită de tratatele de aderare’, a spus purtătorul de cuvânt.

În ceea ce priveşte noile măsuri pe care le-au anunţat autorităţile britanice referitor la limitarea beneficiilor de şomaj în primele trei luni de zile, Jonathan Todd a precizat că acestea nu fac în prezent obiectul unei consultări cu CE. ‘Când statele membre iau în considerare măsuri care ar putea fi subiectul legislaţiei UE este prudent să discute despre acestea înainte cu CE, dar nu este o obligaţie’, a precizat purtătorul de cuvânt al lui Andor.

El a mai afirmat că deşi Laszlo Andor a apreciat în declaraţia sa de la 1 ianuarie că pot exista anumite probleme în unele oraşe şi regiuni create de afluxuri mari de muncitori români şi bulgari, CE nu aşteaptă să fie informată despre aceste dificultăţi, întrucât statele membre au la îndemână mijloacele de a le depăşi.

‘CE recunoaşte că pot fi într-adevăr unele probleme locale în termeni de locuri în şcoli, servicii de sănătate, infrastructură. Nu există un motiv pentru care CE să fie informată de aceste probleme de către statele membre. Aceste chestiuni trebuie însă abordate, în loc să se discute despre impunerea de limite asupra liberei circulaţii a persoanelor. CE poate ajuta prin Fondul Social European, în valoare de 10 miliarde de euro. În actuala perioadă financiară statele membre trebuie să utilizeze 20% din alocaţia naţională pe FSE pentru incluziune socială, deci pot folosi aceşti bani pentru a aborda unele dintre acele chestiuni’, a afirmat Jonathan Todd.

‘Ţine în principal de statele membre să răspundă acestor probleme pe măsură ce apar’, a mai spus purtătorul de cuvânt al lui Laszlo Andor.

Tratatul de aderare a României şi a Bulgariei la Uniunea Europeană le-a permis ţărilor UE-25 (ţările fondatoare şi cele care au aderat la UE până la 1 ianuarie 2007) să restricţioneze temporar accesul liber al lucrătorilor români şi bulgari pe piaţa muncii pentru a pregăti libertatea deplină de circulaţie a forţei de muncă în UE. Perioada de tranziţie generală de şapte ani a fost împărţită în trei etape (2 plus 3 plus 2 ani). Măsurile tranzitorii s-au încheiat în mod irevocabil la 31 decembrie 2013.