Ce prevăd noile sancţiuni ale SUA împotriva Rusiei – sinteză France Presse

Este măsura cea mai contestată de Casă Albă, care îşi vede astfel marja de manevră limitată şi care susţine că este vorba de o imixtiune a Congresului în atribuţiile executivului.

Decretele fostului preşedinte Barack Obama, care sancţionau persoane şi companii legate de spionajul cibernetic rusesc şi ingerinţele Moscovei în Ucraina, sunt de acum consolidate prin textul noii legi: dacă Donald Trump are intenţia de a le abroga, de exemplu pentru a încerca să-şi amelioreze relaţiile cu Kremlinul, el va trebuie să consulte Congresul american.

Printre aceste măsuri figurează un decret prezidenţial din decembrie, care vizează agenţiile de informaţii ruseşti – Serviciul de informaţii al armatei (GRU) şi Serviciul de Informaţii Externe (SVR) – acuzate de ingerinţă în alegerile prezidenţiale câştigate de Donald Trump.

Legea cere executivului să adopte noi sancţiuni împotriva cetăţenilor ruşi identificaţi de administraţia americană ca fiind implicaţi în atacuri informatice, activităţi subversive în Europa, acte de corupţie, încălcări ale dreptului omului sau livrări de arme Siriei. Investiţiile în domeniul petrolier sunt de asemenea vizate.

Departamentul de Stat american urmează să studieze măsuri pentru a ajuta Ucraina să găsească noi surse de energie cu scopul de a reduce dependenţa acesteia de gazul rusesc.

În cea mai mare parte din cazuri, executivul american rămâne stăpân pe alegerea ţintelor ruseşti vizate de aceste sancţiuni şi nimic nu permite să se anticipeze felul în care o va face Donald Trump.

Dar textul cere administraţiei un raport în 180 de zile, care să identifice ‘personalităţile politice şi oligarhii’ ruşi apropiaţi regimului de la Moscova. Această listă ar putea servi drept bază pentru viitoarele sancţiuni.

Un alt raport cerut de Congres urmează să permită ‘identificarea’ şi ‘dezmembrarea fluxurilor financiare ilicite legate de Federaţia Rusă’, dacă ‘acestea au repercusiuni asupra sistemului financiar al SUA’ sau al ‘principalilor lor aliaţi’.

Acest text a alarmat Uniunea Europeană, pentru că este susceptibil de a deschide calea unor sancţiuni împotriva grupurilor europene partenere ale proiectului de gazoduct Nord Stream 2, care urmează să accelereze transportul de gaze ruseşti spre Germania, începând din 2019. Casa Albă a încercat să liniştească UE, avansând o ‘nouă formulare’ menită să ţină seama de temerile blocului comunitar.

Legea acuză de asemenea Moscova că se amestecă în viaţa politică europeană şi în fostele republici sovietice. Aceste ingerinţe ruseşti – susţin congresmenii americani – ‘induc neîncredere în instituţiile şi în actorii democratici, promovează xenofobia şi poziţiile autoritare’ şi ‘subminează unitatea europeană’.

Guvernului american i se cere să cheltuiască 250 de milioane de dolari în cursul exerciţiului bugetar 2018-2019 pentru a contracara propaganda rusească în regiune.

În fine, legea îi cere lui Donald Trump să întărească sancţiunile împotriva programului balistic al Teheranului şi să le extindă pe cele care îi vizează pe Gardienii Revoluţiei iranieni.

Legea vizează şi înăsprirea măsurilor împotriva Coreii de Nord, în special prin noi reglementări pentru a împiedica băncile străine să deschidă conturi americane pentru a ajuta entităţi nord-coreene.