CE propune o reformă structurală a sectorului bancar al UE

Adaugă-ne ca sursă preferată

În elaborarea propunerilor sale, executivul UE a luat în considerare raportul Grupului la nivel înalt condus de Erkki Liikanen, guvernatorul Băncii Finlandei, precum şi normele naţionale existente în unele state membre şi evoluţiile înregistrare în alte jurisdicţii.

‘Propunerile de astăzi (miercuri – n.r.) sunt ultimele elemente necesare pentru a completa revizuirea cadrului de reglementare a sistemului bancar european. Aceste acte legislative vizează un număr mic de bănci de dimensiuni foarte mari care, altfel, ar putea fi în continuare prea mari pentru a se prăbuşi, a căror salvare ar fi prea costisitoare şi a căror rezoluţie ar fi prea complexă. Măsurile propuse vor consolida şi mai mult stabilitatea financiară şi vor asigura faptul că nu se ajunge la situaţia în care contribuabilii plătesc pentru erorile băncilor’, a declarat comisarul european pentru piaţa internă şi servicii financiare, Michel Barnier, în cadrul unei conferinţe de presă.

El a adăugat că propunerile CE vor asigura un cadru comun la nivelul UE, necesar pentru a garanta faptul că diferitele soluţii naţionale nu creează divergenţe în Uniunea bancară şi nu subminează funcţionarea pieţei unice. ‘Propunerile sunt atent calibrate pentru a se asigura un echilibru delicat între stabilitatea financiară şi crearea unor condiţii propice pentru acordarea de împrumuturi în favoarea economiei reale, lucru deosebit de important pentru competitivitate şi creşterea economică’, a mai spus Barnier.

Propunerea privind reforma structurală a băncilor din UE nu se va aplica decât în cazul celor mai mari şi mai complexe bănci din UE, care au un volum semnificativ de activităţi de tranzacţionare. Aceasta va interzice tranzacţionarea în cont propriu a unor instrumente financiare şi mărfuri, adică tranzacţionarea în nume propriu cu unicul scop de a aduce profit băncii. CE consideră că această activitate implică multe riscuri, dar nu aduce beneficii concrete clienţilor băncii sau economiei.

Autorităţilor de supraveghere li se va conferi competenţa şi, în anumite cazuri, chiar obligaţia de a solicita transferul altor activităţi de tranzacţionare cu grad ridicat de risc în scopul de a separa entităţile juridice care efectuează tranzacţii din cadrul grupului. Prin aceasta se urmăreşte evitarea riscului ca băncile să eludeze interdicţia desfăşurării anumitor activităţi de tranzacţionare angajându-se în operaţiuni de acest gen în cont propriu ascunse, care devin prea importante sau au un efect de levier prea mare şi au potenţialul de a supune riscurilor întreaga bancă şi sistemul financiar în ansamblu.

Băncile vor avea însă posibilitatea de a nu-şi separa activităţile, în cazul în care pot demonstra în mod satisfăcător autorităţii care asigură supravegherea lor că riscurile generate sunt reduse prin alte mijloace.

Nu în ultimul, propunerea CE prevede norme privind legăturile economice, juridice, de guvernanţă şi operaţionale între entitatea separată care efectuează tranzacţii şi restul grupului bancar.

Pentru a evita situaţia în care băncile încearcă să eludeze aceste norme prin transferarea unor părţi ale activităţilor lor către sectorul bancar paralel mai puţin reglementat, măsurile de separare structurală trebuie să fie însoţite de dispoziţii care să îmbunătăţească transparenţa sistemului bancar paralel. Propunerea însoţitoare privind transparenţa va prevedea aşadar un set de măsuri menite să amelioreze modul în care autorităţile de reglementare şi investitorii înţeleg operaţiunile de finanţare prin instrumente financiare. Aceste operaţiuni au fost o sursă de contagiune şi au avut un efect de levier, o mai bună monitorizare a acestor operaţiuni fiind necesară pentru a preveni riscul sistemic inerent utilizării lor.