Ce recomandări are FMI pentru România

Adaugă-ne ca sursă preferată

În opinia oficialului FMI, integrarea mai strânsă în lanţul comercial al Uniunii Europene poate fi un motor de creştere, aşa cum a arătat şi schimbarea structurii exporturilor României în 2013, cu expansiunea exporturilor de maşini şi echipamente.

Spre exemplu, a menţionat reprezentantul FMI, exporturile României în Germania au reprezentat, în 2013, numai 6,4% din PIB, în timp ce în cazul Cehiei au fost de 25,5%, al Ungariei – 21,2%, iar în cazul Slovaciei de 18,8%.

Ca şi oportunităţi de creştere pentru România, Tolosa a menţionat exporturile, care încă se cifrează la numai jumătate ca pondere în PIB, faţă de state precum Slovacia, Ungaria, Estonia, abundenţa resurselor de energie şi absorbţia fondurilor europene, care a crescut doar în ultima perioadă, România având cea mai slabă performanţă în regiune la gradul de absorbţie.

Încă mai mult de jumătate din fondurile oferite de UE României nu sunt folosite, a spus oficialul FMI, potrivit căruia cheia succesului Poloniei a fost performanţa în absorbţia fondurilor europene.

Pentru a concretiza oportunităţile de creştere, consideră Tolosa, România trebuie să înlăture unele obstacole, cel mai mare decalaj faţă de state similare din UE fiind infrastructura, în special cea de transport şi energie.

La indicii despre infrastructură, România se situează la coada clasamentului, alături de state precum Serbia, Ucraina, Albania, Bosnia Herţegovina.

Oficialul FMI a arătat că ambele sectoare, transporturile şi energia, sunt dominate de companii de stat, iar sectorul de stat, chiar şi în anii de criză, a performat mai slab decât sectorul privat, iar investiţiile raportate la activele totale în cazul sectorului privat au depăşit cu mult, şi în anii de criză, investiţiile sectorului de stat.

În ceea ce priveşte sectorul financiar-bancar, Tolosa a spus că acesta a traversat bine criza, dar creşterea creditării a devenit negativă în 2013, iar dezintermedierea financiară, chiar dacă mai moderată decât în alte state, s-a manifestat şi în România. De asemenea, rata creditelor neperformante în România este cea mai înaltă în regiune, de peste 20%.