CE: România nu a luat măsuri eficiente pentru corectarea abaterii de la obiectivul bugetar. Trebuie ajustare structurală de 0,8% din PIB

În data de 16 iunie 2017, Consiliul a adresat României o recomandare potrivit căreia ritmul nominal de creştere a cheltuielilor guvernamentale primare să nu depăşească 3,3% în 2017, corespunzător unei ajustări structurale anuale de 0,5% din PIB, în cadrul procedurii aplicabile abaterilor semnificative (SDP – Significant Deviation Procedure).

În data de 13 octombrie 2017, autorităţile române au trimis un raport cuprinzând acţiunile luate ca răspuns la recomandarea Consiliului din 16 iunie. ‘Având în vedere informaţiile furnizate de autorităţile române în raportul lor precum şi prognozele de toamnă, Consiliul a ajuns la concluzia că România nu a luat măsuri eficiente pentru răspunde la recomandarea Consiliului din 16 iunie 2017’, se arată în recomandările Comisiei Europene.

Potrivit Executivului comunitar, România urmează o politică fiscală prociclică pe fondul unei creşteri economice puternice. De aceea, în absenţa unor măsuri eficace din partea ţării, ‘Comisia propune o recomandare revizuită privind o ajustare structurală anuală de cel puţin 0,8% din PIB în 2018’.

Forul comunitar recomandă de asemenea României să utilizeze toate câştigurile pentru reducerea deficitului bugetar, în timp ce măsurile de consolidare bugetară ar trebui să asigure o îmbunătăţire de durată a structurii balanţei guvernamentale într-o manieră care să susţină creşterea economică.

România trebuie să raporteze Consiliului European, în luna aprilie 2018, acţiunile adoptate de autorităţi ca răspuns la noile recomandări ale Comisiei.

Comisia stabileşte priorităţile economice şi sociale ale UE pentru anul următor, formulează recomandări de politică pentru zona euro şi finalizează evaluarea proiectelor de planuri bugetare ale statelor membre din zona euro.

Conform previziunilor economice de toamnă publicate la sfârşitul săptămânii trecute de Executivul comunitar, în România deficitul public ar urma să ajungă la 3% din PIB în 2017, pentru ca în 2018 să se agraveze şi mai mult până la 3,9% din PIB şi să ajungă la 4,1% în 2019.

CE estimează, pe de altă parte, că economia românească ar urma să înregistreze un avans de 5,7% în 2017, în creştere semnificativă faţă de estimările cuprinse în previziunile din primăvară care indicau un avans al PIB de 4,3%.

BCR: Eficientizarea anumitor capitole de cheltuieli publice şi atragerea de fonduri UE , un mix pentru favorizarea ajustării fiscale solicitată de CE

Eficientizarea anumitor capitole de cheltuieli publice, eşalonarea în timp a unor măsuri de creştere a cheltuielilor curente şi atragerea mai multor fonduri europene pentru investiţii pot genera un mix bugetar favorabil care să favorizeze ajustarea fiscală solicitată de Comisia Europeană, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, Eugen Sinca, economist senior BCR.

‘Ajustarea fiscală solicitată de Comisia Europeană trebuie realizată prin limitarea cheltuielilor publice în 2018, mai puţin cele cu dobânzile şi cele aferente proiectelor finanţate integral prin fonduri europene. Comisia Europeană solicită realizarea acestui obiectiv într-un mod care să susţină creşterea economică în 2018, ceea ce ar putea apropia poziţiile de la Bucureşti şi Bruxelles. Eficientizarea anumitor capitole de cheltuieli publice, cum ar fi cele cu bunuri şi servicii, eşalonarea în timp a unor măsuri de creştere a cheltuielilor curente şi atragerea mai multor fonduri europene pentru investiţii pot genera un mix bugetar favorabil care să favorizeze atingerea obiectivului solicitat de Comisia Europeană’, a spus Sinca.

Potrivit acestuia, recomandarea Comisiei Europene vine în contextul în care obiectivul principal al autorităţilor de la Bucureşti este atingerea deficitului bugetar nominal de 3% din PIB în 2017 şi în 2018, în timp ce deficitul structural de 1% din PIB pare a fi lăsat undeva pe fundal.

‘Credem că ţinta de 3% din PIB va fi atinsă uşor în acest an, în timp ce evoluţiile din 2018 depind de implementarea concretă a măsurilor fiscale din viitor, dar în orice caz nu estimăm un derapaj fiscal important în anul următor’, a subliniat economistul.