1EUR = 4.8357 RON | Bucureşti 33 º

Finanţe şi bănci

Ce s-a întâmplat cu banii viitorilor pensionari în criza COVID. Diferențe mari între fondurile private. Cum alegi cea mai bună variantă (ANALIZĂ)

Criza provocată de pandemia de Coronavirus arată, o dată în plus, că la peste 12 ani de la înființarea sistemului de pensii private obligatorii (pilon II) nu mai este deloc nesemnificativ numele fondului unde cotizezi și că, o verificare măcar trimestrială a randamentelor poate face diferența. Datele ASF aferente zilei de 10 iulie arată diferențe majore între valoarea unității de fond(indicele VUAN) raportat de cele șapte fonduri de pilon II, iar aceste diferențe s-au accentuat în decursul acestui an. Vestea bună este că puteți oricând să schimbați administratorul, gratuit și fără prea mari bătăi de cap, deși procesul poate dura  până la o lună.

14 iul, 2020 | | ECONOMICA.net

Peste 7,5 milioane de oameni cotizează cu 3,75% din salariul lor brut către fondurile private de pensii din România. În total, s-au strâns circa 12 miliarde de euro în sistem, o sumă deloc neglijabilă. Pentru cei care cotizează, suma pe care o vor primi la finalul stagiului poate fi diferența dintre supraviețuire (în baza pensiei de stat) și o viață decentă, în condițiile în care analiștii estimează că pensia privată ar putea aduce un plus de până la 15% la veniturile totale ale viitorilor pensionari.

Așadar, randamentele pe care administratorii de fonduri private le obțin din plasamentele lor sunt cât se poate de importante și, în ciuda îndemnurilor multor specialiști care spun că nu e bine să verificăm prea des performanța investițională având în vedere că vorbim de plasamente pe termen lung, o verificare măcar trimestrială devine necesară. Mai ales că deja vorbim de 12 ani de la înființarea sistemului.

Trei dintre cele șapte fonduri de pensii private obligatorii (pilon II) din România încep să se distingă, în comparație cu celelalte cinci. Cele trei au avut oricum un randamament mai bun decât celelalte, pe tot parcursul celor 12 ani de existență a sistemului, însă ultimul an și criza COVID (prima ei parte, pentru că adevăratul impact este așteptat către finalul acestui an) au scos și mai mult în evidență aceste diferențe.

 

Cele mai bune și cele mai slabe fonduri și unde au investit administratorii banii. Depozitul bancar pare pierzător, iar obligațiunile corporative un plus

În ultimul an (10 iulie 2019-10 iulie 2020) , valorea unității de fond (indicele VUAN) a crescut în cazul tuturor celor șapte fonduri administrate private, potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară(ASF).  Creșterea este chiar mai importantă comparativ cu 30 martie, apogeul căderilor bursiere generate de pandemia de Coronavirus. Față de finalul lui 2019 avem însă o scădere.

Nici creșterile și nici scăderile nu sunt aceleași pentru toate fondurile, iar ultimul an nu a făcut decât să confirme performanțele celor care se aflau oricum în top. În acest moment, Metropolitan Life domină clasamentul randamentelor cu un indice VUAN de 26,16, în creștere de la 25,1 la 30 martie și doar marginal mai mic față de finalul lui 2019. Pe locul al doilea vine fondul NN, cu 25,8 și pe trei cel al BCR, cu aceeași valoare. La polul opus sunt AZT, cu 23,7 și BRD, cu doar 21,8.

Practic, în aceste condiții, în cazul unui cotizant care deține 1000 de unități de fond și a cotizat încă de la începutul sistemului, diferența între a avea banii la Metropolitan și  a îi ține la BRD este de aproape 5.000 de lei, adică peste 1.000 de euro. Cu timpul, diferența va deveni chiar mai mare, în condițiile unor evoluții similare ale randamentelor.

Menționăm că, în 2008, când a debutat sistemul, toate aceste fonduri au plecat de la un VUAN de 10, echivalent cu 10 lei, diferențele de astăzi fiind rezultatul randamentelor diferite obținute din plasamente.

O privire aruncată asupra structurii investițiilor făcute de administratorii de fonduri relevă diferențe importante, pe anumite segmente. Dacă în ceea ce privește ponderea deținerilor de acțiuni și cea a titlurilor de stat diferențele sunt relativ mici, acestea fiind principalele plasamente( 60-67% titluri și 17-19% acțiuni), în ceea ce privește depozitele este de notat că BRD are o pondere de două ori mai mare decât Metropolitan sau NN.

Aproape 9% din activele BRD merg în bănci, față de doar 4-4,5% în cazul liderilor. Dacă până în 2012-2013 depozitele bancare au fost unul dintre motoarele de creștere a randamantelor fondurilor, ulterior, ponderea lor a scăzut masiv, având în vedere că dobânzile oferite de bănci, chiar și în urma negocierii unor sume importante, sunt foarte reduse.

Pe de altă parte, aproape 10% din activele celui mai performant fond (Metropolitan) sunt plasate în obligațiuni corporative, adică obligațiuni emise de companii private. NN plasează circa 4%, iar BCR aproape 6% în astfel de instrumente. La capătul celălalt, BRD nu are nici 1% din active în această zonă.

Indicele VUAN actualizat precum și evoluția plasamentelor pot fi verificate pe site-ul ASF.


Schimbarea fondului poate face diferența


Așa cum arătam mai sus, diferențele de randament între fonduri s-au adâncit an de an și au devenit chiar mai evidente în timp de criză. În acest context, orice cotizant are la îndemână un instrument legal foarte simplu. Acesta este schimbarea administratorului de fond.  Explică cel mai clar cei de la Asociația pentru Pensii Administrate Privat din România (APAPR). "

"Vă puteti transfera de la un fond de pensie privata la altul extrem de usor. Primul pas este semnarea actului de aderare la noul fond. Documentatia trebuie ceruta direct la administrator, care o poate trimite prin posta. Persoanele care locuiesc in Bucuresti pot merge direct la sediul administratorului pentru semnarea actelor. Urmatorul pas este notificarea actualului administrator. Formularul poate fi obtinut de pe site-ul ASF. Ulterior, are loc transferul disponibilitatilor banesti ale clientului de la un fond la altul. Suma transferata este egala cu valoarea la zi a unitatilor de fond detinute de vechiul fond, care se converteste ulterior la unitatile noului fond, tinand cont de valoarea la zi a acestora. Odata finalizata procedura, veti primi prin posta o informare privind transferul.", arată APAPR.
 
În practică, de aproape întreaga procedură se va ocupa fondul unde doriți să vă mutați, după ce îl notificați. Procedura nu trebuie să implice costuri suplimentare pentru cotizant.

 

 

loading...
Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO