1EUR = 4.7785 RON | Bucureşti 6 º

Finanţe şi bănci

Ce s-a întâmplat cu CEC de când e Gheţea preşedinte

Gheţea a venit în 2007 la CEC Bank, de la Alpha Bank, odată cu adoptarea noii strategii de dezvoltare. Banca de stat trebuia să facă trecerea de la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, percepută ca o bancă de depuneri, la o bancă universală şi să fie privatizată - obiectiv amânat sine die în momentul de faţă.

20 feb, 2014 | ECONOMICA.net

CEC a trecut printr-un proces de rebranding, ce trebuia să coste 150 de milioane de euro, şi care a constat şi în schimbarea identităţii vizuale. Sigla băncii a fost schimbată cu, deja, celebra frunză de stejar şi imaginii băncii i s-au adăugat şi numeroase ghinde, totul pe un fond verde. Deşi nu toată lumea a apreciat noua imagine a CEC, se pare rebrandingul a fost unul de impact, după cum o arată măsurătorile de la acea vreme, mai ales că a fost însoţit şi de o campanie media destul de puternică cu mesajul de încurajare uşor mioritic "Hai că se poate!".

Cert este că după 2006 banca a cunoscut o creştere semnificativă a activităţii, cu un ritm superior mediei sistemului mai ales după 2008. Activele băncii au crescut cu 280% în perioada 2006-2012, faţă de o medie pe sistem de 124%.

În 1990, Casa de Economii şi Consemnaţiuni deţinea o trime din activele bancare. Cota de piaţă a CEC a scăzut însă în timp, mai ales după ce grupurile străine au intrat în România, astfel că în 2006 aceasta se afla la 4%, nivel la care s-a învârtit până în 2009, când a sărit la 6,3% (locul 5 în sistem), pe măsură ce băncile care au fost mai agresive anterior au oprit creditarea. În 2012, CEC Bank ocupa poziţia a 4-a, în urma BCR, BRD şi a Băncii Transilvania, fiind singura bancă cu capital românesc din top 10.

În 2006, CEC Bank avea active de 7,1 miliarde de lei (dintre care 3,2 miliarde de lei credite) şi depozite de 5,7 miliarde de lei. În 2012, banca a ajuns să deţină active de 26,9 miliarde de lei (dintre care credite de 11,9 miliarde de lei) şi depozite de 19,4 miliarde de lei.

CEC a avut tot timpul un exces de lichiditate graţie depozitelor numeroase atrase de la clientelă, chiar dacă nu a oferit tot timpul cele mai bune dobânzi. Se pare că imaginea de bancă de depuneri a ajutat CEC, precum şi imaginea de bancă sigură, în ciuda asocierii de la sfârşitul anilor 90 şi începutul anilor 2000 cu scandalul FNI. Spre exemplu, în toamna anului 2008, când cursul de schimb şi piaţa interbancară au fost lovite de ieşirile de capital din ţară, în ceea ce Banca Naţională a numit un atac speculativ, în timp ce depozitele în sistem scădeau, depunerile atrase de CEC au cunoscut o creştere spectaculoasă. De altfel, în intervalul 2007-2012, depozitele în sistem s-au dublat, iar cele de la CEC au crescut cu 240%.

Şi în privinţa creditelor CEC Bank a înregistrat o creştere mai mare decât media sistemului în perioada 2006-2012: 280% vs. 160%.

În acest interval s-a schimbat şi structura portofoliului de credite. De la o bancă de retail, axată în principal pe clienţii persoane fizice, CEC a pus un accent mai mare pe creditarea firmelor.

Astfel, cota creditelor acordate persoanelor fizice în total credite a scăzut de la 79% în 2006 la 37% în 2012 şi cota finanţărilor pentru persoane juridice a crescut la 55% de la 20%. Doar anul trecut creditele acordate PJ au crescut în volum cu 32%. În categoria persoanelor juridice intră şi autorităţile publice locale. Banca de stat a acordat credite primăriilor de aproape un miliard de lei, sumă ce reprezintă 8% din portofoliu, faţă 36 de milioane de lei şi o cotă de 1% în 2006.

Pe categorii de activitate, CEC finanţează în special industria, agricultura şi comerţul. Aproape un sfert din creditele restante ale băncii vin din comerţ, pentru o cotă similară fiind responsabilă şi industria.

Concentrarea pe creditarea persoanelor juridice a dus şi la creşterea ratei creditelor neperfomante. În decembrie 2012, aceasta se afla la 19,5% faţă de o medie pe sistem de 18,24%. Gheţea declara că CEC nu poate scoate creditele neperformante din bilanţuri într-un vechicul special, aşa cum fac alte bănci comerciale private din sistem, pentru că acesta ar trebui capitalizat de către stat şi că banca nici nu a vândut până acum astfel de creanţe.

Numărul clienţilor persoane fizice a crescut de la 2,9 milioane la 3,3 milioane, iar cel al persoanelor juridice de la 76 de mii la 147 de mii.

Gheţea a moştenit la CEC o reţea de sucursale întinsă dar ineficientă. Spre exemplu, din cele 1.404 unităţi deţinute în 2007, 878 se aflau în mediul rural. În 2012 mai erau active 1.128 de unităţi, dintre care 857 au fost şi modernizate.

În privinţa personalului, CEC a dus mai degrabă o politică socială de restrucutrare. Numărul angajaţilor a scăzut de la 6.800 la 6.548 în cei cinci ani, în principal prin pensionări. În timp ce în restul sistemului bancar, mai ales în 2012, cele mai multe băncile au făcut restructurări puternice de personal, în căutarea eficientizătii, la CEC numărul angajaţilor a rămas relativ constant după 2010.

CEC este una dintre băncile care a reuşit să rămână pe profit chiar şi în criză, în ciuda ratei ridicate a creditelor neperformante, asta pentru că banca a crescut constant activitatea de creditare. Anul trecut, CEC a avut un profit net de 37 de milioane de lei şi o rentabilitatea a capitalurilor proprii de 2,2%, faţă de o medie negativă de -5,92% în sistem - acesta a fost pe pierdere netă anul trecut şi ROE este negativă de trei ani.. 2012 a fost anul cu cel mai redus nivel al ROE pentru CEC. Anul cel mai profitabil pentru CEC a fost 2008, când banca a obţinut un rezultat net de 100 de milioane de euro (aproximativ 370 de milioane de lei), însă în acel an a intrat şi rezultatul vânzătii societăţii de asigurare Asiban (aproximativ 90 de milioane de lei).

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO