Ce scrie The Economist despre activitatea DNA în România

Deşi unii s-au temut că procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, nu va reuşi să apere reputaţia acestei instituţii, numărul dosarelor deschise pe numele unor oficiali de rang înalt a tot crescut, anul trecut fiind condamnate 1.138 de persoane, inclusiv 24 primari, cinci parlamentari, doi foşti miniştri şi un fost prim-ministru, Adrian Năstase, iar peste 90% dintre inculpări s-au finalizat cu sentinţe de condamnare, enumeră publicaţia britanică bilanţul DNA.

Dar aceste rezultate nu au rămas fără repercusiuni asupra şefei DNA, care anul trecut s-a plâns că la unele emisiuni televizate i-a fost atacată viaţa personală, iar un post TV deţinut de un ‘oligarh’ a acuzat-o că ia mită, se mai arată în articol. DNA a trebuit să facă faţă şi intervenţiilor premierului Victor Ponta, care, înainte de a deveni şef af executivului, în anul 2012, a caracterizat această instituţie drept o succesoare a Securităţii de pe vremea comunismului, scrie mai departe The Economist, amintind totodată de înlocuirea procurorului-şef al DNA în anul 2013 şi de susţinerea de către formaţiunea premierului Ponta a unei legi a amnistiei ce ar fi zădărnicit acţiunile DNA împotriva politicienilor sus-puşi, informează Agerpres care citează The Economist.

Însă astăzi Victor Ponta, la rândul său fost procuror, invocă cu mândrie recenta evaluare pozitivă a DNA în cadrul monitorizării Uniunii Europene, premierul subliniind de asemenea că parlamentarii condamnaţi au fost obligaţi să demisioneze, că legea amnistiei a fost respinsă în luna ianuarie, iar discuţiile privind resuscitarea ei nu sunt serioase, dar şi că el a numit-o pe Kovesi, relatează în continuare publicaţia britanică. Legat de acest ultim aspect, în articol se menţionează că, de fapt, Kovesi a fost susţinută de preşedintele Băsescu şi ea a obţinut sprijinul lui Ponta în urma unei înţelegeri politice între cei doi.

Totuşi, ‘insiderii’ afirmă că atacurile lui Ponta au avut ca scop doar să facă pe plac propriului partid, iar pierderea alegerilor prezidenţiale în faţa lui Klaus Iohannis, care şi-a construit campania electorală pe ideea luptei împotriva corupţiei, arată că cheia succesului în politică stă în combaterea corupţiei, nu în găsirea de scuze pentru ea, se remarcă în articol.

Pe de altă parte, The Economist atrage atenţia asupra faptului că pentru Statele Unite campania agresivă împotriva corupţiei face parte din politica Administraţie de la Washington de a stopa extinderea influenţei Rusiei în Europa de Est.

În consecinţă, eforturile făcute de România în lupta împotriva corupţiei au fost fără nicio îndoială observate la Washington şi Bruxelles, dar încă mai este nevoie de timp înainte ca ele să influenţeze pozitiv investitorii străini. De altfel, România a rămas a rămas şi anul trecut pe locul 69 în indicele de percepţie asupra corupţiei elaborat de Transparency International. Premierul Victor Ponta tocmai a revenit dintr-o vizită efectuată în SUA care a avut ca scop atragerea de investitori şi cu siguranţă le-a povestit mult despre Kovesi şi DNA, încheie The Economist.