Ce se ascunde în spatele „neretroactivităţii” proceselor pe clauze abuzive dintre clienţi şi bănci

Guvernul şi-a asumat, recent, să ajute sistemul bancar în problema clauzelor abuzive. Procesele care ar putea duce la eliminarea unor astfel de clauze din toate contractele de credit ar urma să se judece la instanţele superioare şi ar trebui să nu aibă efecte retroactive. Ce ar putea să înseamne acest lucru şi cui serveşte.
Mihai Banita - Dum, 11 aug. 2013, 21:17
Ce se ascunde în spatele

„(…) Vom face toate eforturile pentru a evita adoptarea unor iniţiative legislative care ar submina disciplina creditului. Mai mult, pentru a evita ameninţările la stabilitatea financiară, BNR a finalizat evaluarea impactului noilor prevederi privind clauzele abuzive din legea de aplicare a codului civil şi va consulta cu categoriile relevante de participanţi la piaţă. Pentru a asigura aplicarea armonioasă a acestor prevederi, autorităţile se vor asigura că procesele juridice legate de clauzele abuzive se vor derula la nivelurile superioare ale instanţelor şi că deciziile juridice referitoare la amendarea sau anularea clauzelor abuzive nu vor avea efecte retroactive”, se arată într-un draft al scrisorii de intenţie cu FMI.

De la 1 octombrie, ar fi trebuit să intre în vigoare două noi articole (13 şi 14) la legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contracte, care să ducă la implementarea incompletă a unei directive europene din 1992, cu ocazia punerii în vigoare a noului Cod de procedură civilă. Aceste articole dau posibilitatea ca acele clauze considerate abuzive de către instanţe să fie eliminate din toate contractele care o conţin încheiate între profesionistul în cauză şi clienţii săi, fără ca cei din urmă să fie nevoiţi să întreprindă acţiuni individuale.

Despre cine are interes ca procesele să se judece la ÎCCJ ECONOMICA.NET a scris în acest articol. Ce se ascunde, însă, în spatele menţiunii privind neretroactivitatea legii? Poate fi vorba despre o prevedere prin care bancherii vor să se asigure că o decizie împotriva lor va avea efecte limitate sau chiar doar pentru viitor, aşa cum s-a întâmplat în cazul OUG 50/2010, când a fost invocat în mod fals principiul neretroactivităţii?

„Nu e clar la ce procese din legea 193/2000 se referă. Bănuiesc că s-ar putea referi la procesele lansate de ANPC sau de asociaţiile de consumatori. S-ar putea interpreta că astfel de procese ar trebui să aibă efecte erga omnes – care să se aplice tuturor. Atunci, se aplică şi prevederile din Constituţie care spun că legea are efecte pentru viitor”, spune avocatul Ghoerghe Piperea, adăugând că astfel de procese ar fi din categoria acţiunilor în încetare.

Astfel, în urma unei decizii favorabile consumatorilor, clauzele constatate ca fiind abuzive ar trebui să fie eliminate şi să nu mai producă efecte.

Desigur, spune Piperea, care are pe rol mai multe procese în care reprezintă clienţii în procesele împotriva băncilor, acestea se completează cu acţiunile în despăgubire ale celor care au fost afectaţi de acele clauze abuzive, pentru plăţile din urmă.

Prevederea privind neretroactivitatea legii nu ar trebui să afecteze procesele individuale sau de grup sau pe cele pornite până la intrarea în vigoare a legii.

Acesta se întrebă, însă, cum se va face discriminarea în lege între procesele împotriva băncilor şi cele împotriva altor categorii de consumatori, ceea ce ar contraveni articolului 6 al Convenţiei Drepturilor Omului. Pe de altă parte, fără o astfel de discriminare, Înalta Curte ar ajunge să judece mii de procese venite de la ANPC.

De asemenea, menţiunea privind neretroactivitatea legii s-ar putea referi şi la procesele deja judecate. La un moment dat, bancherii întrebau ce o să se întâmple cu deciziile definitive deja pronunţate în favoarea lor în cazul în care consumatorii ar câştiga într-un proces bazat pe noile articolele 13 şi 14, dacă acesta ar produce efecte şi asupra litigiilor deja judecate.

Într-o altă variantă a scrisorii de intenţie, nu există nicio referire la neretroactivitatea legii.

Modelul francez, prietenul bancherilor din România

Într-un studiu al Comisiei Europene privind aplicarea directivei europene 2009/22/CE privind acţiunile în încetare, din cazurile studiate se menţionează că doar în Franţa o hotărâre împotriva unui profesionist ce utilizează clauze abuzive nu are, practic, niciun efect, din moment ce se referă doar la contractele viitoare.

„În unele state membre, acest principiu este mai puțin strict aplicat, în special în privința nulității clauzelor contractuale abuzive. Franța este un bun exemplu de aplicare strictă a acestui principiu, având în vedere că anularea clauzelor abuzive afectează doar contractele viitoare ale comerciantului, făcând astfel inutilă intentarea unui proces împotriva clauzelor abuzive atunci când clauza contractuală contestată nu mai este propusă de către comerciant către consumatori”, se arată în studiul Comisiei.

Poate nu întâmplător, practica din Franţa este un bun exemplu de conduită pentru avocaţii băncilor. Ana Diculescu-Şova, de la NNDKP, într-o conferinţă de presă organizată la BNR, dar şi în acest interviu luat de Hotnews.ro, a dat exemplu cu titlu pozitiv modelul francez, în care acţiunile în încetare nu pot avea ca obiect contractele semnate şi în derulare.

Dacă practica franceză ar fi preluată în România, atunci aceste procese despre care s-a vorbit în ultima vreme ar fi şi ele inutile, mai ales că OUG 50 interzice deja practicile păguboase ale băncilor pentru contractele semnate după 2010.

Exemplului Franţei îi este contrapus cel al Spaniei de către cei de la Comisie.

„În Spania, atunci când o clauză este declarată neloială, aceasta devine nulă și neavenită, cu efecte ex tunc, care implică revenirea la starea de dinainte (status quo ante) și obligația de a returna consumatorilor prejudiciați sumele percepute în mod ilegal prin aplicarea clauzei neloiale. În plus, în unele cazuri, instanțele au hotărât că efectele nulității ar trebui să se aplice și altor societăți care utilizează aceeași clauză contractuală”, se mai arată în raport.

În România, acţiunile în încetare pentru încălcarea prevederilor legii 193/2000 sunt legiferate prin HG 1553/2004, republicată în 2011, iar autoritatea competentă este ANPC.

Rămâne de văzut cum va arăta noua lege pe care guvernul o va propune după modelul indicat către FMI.

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
Petrom a construit 40 de mini-centrale electrice care ard gaz de sondă, pe câmp. Energia produsă asigură două treimi din consumul tuturor sondelor din România
Petrom a construit 40 de mini-centrale electrice care ard gaz de sondă, pe câmp. Energia produsă asigură două treimi ...
Petrom a mai deschis recent două mici centrale electrice de tip “gas to power” și a ajuns astfel la 40 de astfel de ...
Noul ministru al finanțelor, Adrian Câciu, îi dă replica primarului Nicușor Dan:  Aţi preferat marketingul!
Noul ministru al finanțelor, Adrian Câciu, îi dă replica primarului Nicușor Dan: Aţi preferat marketingul!
Adrian Câciu i-a replicat primarului general al Capitalei Nicuşor Dan care a precizat că ar dori o întâlnire cu ministrul ...
Ne așteaptă o iarnă grea. Criza de energie se va agrava, arată analiștii europeni
Ne așteaptă o iarnă grea. Criza de energie se va agrava, arată analiștii europeni
Preţurile la energie în Europa au doborât record după record încă înainte de venirea iernii şi această criză se ...