Ce se va întâmpla cu „revoluția verde” în epoca Trump? Ciprian Stănescu, Social Innovation Solutions: Risc de încetinire, dar tranziția verde este ireversibilă

Va duce politica noii adnministrații Donald Trump la stoparea procesului de tranziție către energia verde, în contextul în care președintele SUA a anunțat deja că va accelera substanțial producția de petrol și gaze și va scoate Statele Unite din acordurile privind protecția mediului? Ciprian Stănescu, președinte Social Innovation Solution (SIS), organizație dedicată protecției mediului și organizator al Climate Change Summit, cel mai important eveniment de profil din România, apreciază că noile politici nu vor rămâne fără efecte, dar că tranziția ca atare este ireversibilă. El amintește, printre altele, că România este una dintre cele mai expuse țări la schimbările climatice, că suntem parte din mai multe acorduri internaționale în domeniu și că beneficiem deja de fonduri pentru facilitarea tranziției verzi.

Citește și: Schimbare bruscă de direcție: Ministrul Energiei vorbește despre efectele negative ale politicii europene Green Deal asupra României și cere “să ne trezim”

Economica: Pe fondul schimbărilor politice la nivel internațional, tot mai multe voci, inclusiv din România, contestă angajamentul luat la nivel european pentru tranziția verde. În acest context, credeți că există psobilitatea unui recul în ceea ce privește măsurile asumate sau nu mai există cale de întoarcere? Considerați că este nevoie de o schimbare de abordare în noul context? Dacă da, în ce sens?

Ciprian Stănescu: Există un risc de stagnare sau de încetinire, având în vedere presiunile economice și sociale, dar tranziția verde a devenit o direcție ireversibilă, din fericire. Pactul Verde European stabilește ținte ambițioase, precum reducerea emisiilor cu 55% până în 2030, și este susținut de un pachet financiar semnificativ. România beneficiază de Fondul pentru Tranziție Justă, care alocă peste 2 miliarde de euro pentru sprijinirea regiunilor afectate de tranziția energetică, cum sunt Valea Jiului. Într-un context politic incert, este necesară o abordare mai incluzivă, punând accent pe colaborarea între sectoarele public și privat pentru a asigura continuitatea măsurilor verzi, dar și pe o comunicare mai bună cu publicul general.

La Climate Change Summit 2024 ați observat o deschidere și un interes mai mare al mediului de afaceri din România pentru aceste probleme sau dimpotrivă?

Da, ediția din 2024 a Climate Change Summit a arătat o creștere semnificativă a interesului din partea mediului de afaceri pentru aceste subiecte, lucru văzut și în prezența în cadrul evenimentului, unde aproape 60% dintre participanți au fost executivi din companii. De asemenea, unul dintre evenimentele conexe – ESG Leaders Forum – a adus la Palatul Victoria peste 200 de lideri de business în conversații aplicate despre legislație și oportunități din sfera sustenabilității. Aceasta demonstrează că mediul privat nu doar că recunoaște importanța acțiunilor climatice, dar începe să le integreze în strategia de business.

Care au fost principalele teme luate în discuție la Climate Change Summit?

Printre temele centrale ale summit-ului s-au numărat energia regenerabilă, mobilitatea sustenabilă, economia circulară și biodiversitatea. Discuțiile au vizat, de asemenea, provocările agriculturii sustenabile și ale accesului la apă, precum și o serie de conversații și prezentări despre transformările din finanțările sustenabile și ESG. Importanța agendei verzi și de competitivitate europene a fost subliniată în deschidere și de Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, care a reiterat importanța Europei Centrale și de Est în acest efort.

Comparativ cu alte țări din Europa, cât de expusă este România riscurilor de mediu și cât de pregătită este raportat la aceste riscuri? Care sunt principalele riscuri la care ne expunem?

România este printre cele mai vulnerabile țări europene la efectele schimbărilor climatice. Conform unui raport al EEA (European Environment Agency), țara noastră se confruntă frecvent cu inundații severe, pierderi agricole din cauza secetei și riscuri de eroziune a solului. Deși am realizat progrese, cum ar fi investițiile în infrastructura de apărare împotriva inundațiilor, alocând sute de milioane de euro prin PNRR, mai sunt necesare eforturi pentru consolidarea rezilienței. Printre industriile cele mai afectate de crizele climatice se numără agricultura, turismul, asigurările dar și sistemul de sănătate publică, de exemplu, bucureștenii trăiesc cu patru ani mai puțin din cauza poluării și a lipsei de spații verzi, iar România anual are peste 20.000 de decese asociate cu poluarea.

Considerați că antreprenorii români au început să înțeleagă nevoia trecerii spre verde sau iau măsuri doar pentru că sunt impuse sau stimulate prin fonduri europene sau de altă natură?

Multe companii încă adoptă măsuri din obligație, dar vedem o schimbare de mentalitate atât la companiile mai mici cât și la cele mai mari. Peste 75% dintre antreprenori consideră că schimbările climatice au un impact negativ asupra afacerii, conform unui studiu IRES pentru Academia de Sustenabilitate, proiect Social Innovation Solutions. Ce vedem în programele noastre cum ar fi Transformator, ESG Lab sau Academia de Sustenabilitate este că mulți antreprenori români înțeleg oportunitățile economiei verzi, atât în eficiență cât și în creșterea competitivității lor.

Cum funcționează mai exact organizația pe care o reprezentați și care credeți că au fost cele mai de succes programe pe care le-ați derulat?

Social Innovation Solutions (SIS) sprijină inovarea și tranziția sustenabilă prin programe de educație de sustenabilitate pentru mediul de business și programe de acțiune climatică. În ultima perioadă am reușit să aducem împreună în proiecte ca Academia de Sustenabilitate, ESG Journey sau Transformator aproape 20.000 de IMM-uri pentru a le susține tranziția spre modele de business mai sustenabile. Cu o misiune globală, SIS are programe de educație pentru mediul de business atât în România cât și în alte țări din CEE cum ar fi Bulgaria, Slovenia, Croația și Serbia, cu ambiția de a dezvolta programe similare în următorii ani în America Centrală și de Sud și în Africa de Est.

De asemenea, SIS dezvoltă și cea mai importantă platformă de conversație despre soluții la schimbările climatice din Europa Centrală și de Est – Climate Change Summit dar și alte programe de acțiune climatică. Unul dintre cele mai complexe este Climate Paths – program realizat în parteneriat cu Cancelaria Prim-Ministrului României și Smart Innovation Norway, finanțat prin Mecanismul Financiar Norvegian, operat de Innovation Norway, prin care conectăm zeci de institute de cercetare din România cu organizații relevante din Norvegia pentru a crește capacitatea de inovare în domeniul climatic și capacitatea de comercializare a cercetării românești.

În acest sens, am organizat în toamnă un forum care a reunit la București peste 200 de lideri din mediul politic, cercetare și business, eveniment care totodată a stabilit un record: cel mai mare număr de institute de cercetare adunate vreodată la București – 90 de institute de cercetare din România, șapte din Norvegia, unul din Belgia și unul din Regatul Unit. În decembrie, împreună cu reprezentanți ai unor institute de cercetare naționale și ai Cancelariei Prim-Ministrului României, am efectuat o vizită de lucru în Norvegia pentru a explora ecosistemul de cercetare și inovare din această țară cu o bogată tradiție în domeniu, iar în curând vom lansa un ghid de bune practici care va oferi decidenților politici și antreprenorilor un set clar de recomandări pentru adoptarea unor soluții sustenabile și inovatoare.

Cum a evoluat Climate Change Summit de la prima ediție până în prezent?

De la prima ediție, Summit-ul a crescut semnificativ, devenind o platformă cu adevărat regională pentru acțiune climatică. În 2024, cu peste 1,3 milioane de spectatori online, evenimentul a devenit un punct de referință pentru colaborarea între experți, antreprenori și factori de decizie, atât din România, cât și din CEE și Europa. Încă de la prima ediție, Summit-ul a reușit să strângă la aceeași masă cele mai importante organizații de business și mediu din România, dar și mediul public, prin parteneriatul strategic cu Cancelaria Prim-Ministrului, prezența mai multor miniștri de-a lungul anilor, dar și a reprezentanților la nivel înalt din partea Comisiei Europene – președinta Ursula von der Leyen în deschiderea ediției 2024 – precum și BEI, BERD, Banca Mondială, IFC, FAO, WHO sau NATO. Summit-ul aduce în fiecare an la București unele dintre cele mai importante voci în acțiune climatică, economie circulară și finanțări sustenabile din Europa, contribuind la imaginea pozitivă a României.

Majoritatea instituțiilor și companiilor din România au adoptat principiile ESG, cel puțin la nivel formal și de comunicare. Considerați că acestea se și aplică în România sau ESG rămâne mai degrabă un simplu concept?

Deși ESG este încă la început în România, tot mai multe companii își ajustează practicile. Lucrăm cu sute și mii de companii din Europa Centrală și de Est în programe precum ESG Journey, Transformator sau ESG Programs și observăm beneficiile integrării acestor principii în deciziile de business, precum și în transparentizarea proceselor companiilor. ESG nu poate rămâne doar un simplu concept, deoarece este integrat atât în legislație – aplicabilă companiilor mari și multor IMM-uri – cât și în finanțare și în relațiile din lanțurile de valoare.

În curând, băncile vor fi obligate să aibă o anumită pondere a creditelor verzi în portofolii. Credeți că le va fi greu să găsească proiecte care să se preteze la astfel de finanțări? Cum le ajutați să dezvolte astfel de proiecte?

Acest „în curând” este deja aici. Transformarea industriei financiare spre una care să sprijine tranziția verde a început deja, iar băncile se uită atent să își crească ponderea creditelor sustenabile și verzi în portofoliu. SIS lucrează cu multe dintre băncile din România, Bulgaria și Croația, în programe care susțin mediul de business să își transforme modelele de afaceri în unele mai sustenabile, și vedem un impact real în operațiunile lor. De asemenea, lucrăm cu mulți dintre angajații acestor bănci pentru a-i pregăti pentru creditarea verde, dar și pentru a înțelege mai bine evoluția impactului ESG în economia țărilor noastre.