Ce spun cei mai mari fermieri ai ţării despre recolta din acest an

Deocamdată, anul agricol 2013-2014 are perspective bune, culturile de toamnă sunt în germinaţie, rezerva de apă din sol, deşi sub normal, se poate reface în doar o săptămână de precipitaţii, iar suprafaţa cultivată este chiar mai mare ca anul trecut, per total. Însă, toţi aceşti factori favorabili pot fi anulaţi în condiţiile unui îngheţ brusc, fără zăpadă. „Dacă o ţine aşa şi nu ninge, va fi dezastru la primul îngheţ. Mugurii plantelor pornesc deja în vegetaţie, dezgheţul va distruge tot. Nici cu rezerva de apă nu stăm bine, avem nevoie de zăpezi sau 2 săptămâni de ploi. Rezerva e cu peste 20% sub normal”, arată Culiţă Tărâţă. Potrivit acestuia, un eventual îngheţ ar afecta direct şi imediat mai întâi rapiţa, care s-ar pierde aproape în totalitate.

Totuşi, Culiţă este atât de pesimist doar la nivel general. În particular, strict în ceea ce-l priveşte, situaţia este ceva mai bună. Toate exploatările lui, atât cea din Insula Mare a Brăilei, cât şi cea şi Neamţ sunt irigate. „Am investit 25 de milioane de euro în irigaţii, nu ne temem de lipsa precipitaţiilor, dar de îngheţ, da.”

Mai optimist este Porumboiu. El spune că situaţia este relativ bună, şi cu rezerva de apă din sol, şi cu germinaţia culturilor de toamnă, singurul pericol fiind îngheţul. „Putem avea chiar un an mai bun decât anul trecut (cel mai bun din istorie – n..r.), cu condiţia să avem ceva ninsoare, sau măcar ploaie, dar fără îngheţ fără strat de zăpadă”, arată agricultorul. Şi el se teme cel mai mult pentru rapiţă, în cazul unui îngheţ. Mai ales că, în cazul unei calamităţi la rapiţă, culturile nu pot fi „întoarse”, adică să fie scoase plantele calamitate şi plantat altceva, pentru că ciclul rapiţă este toamnă-primăvară.

Culiţă Tărâţă exploatează circa 75.000 de hectare de teren agricol în Insula Mare a Brăilei şi Neamţ, iar Porumboiu circa 50.000 de hectare în Vaslui. Amândoi deţin afaceri integrate, adică deţin de la cultura de cereale, la abatorizare şi desfacere produse finite.

Mai ales în actuala criză, România mizează din ce în ce mai mult pe sectorul agricol pentru a obţine creştere economică. În contextul anului agricol excepţional de anul trecut, se aşteaptă ca România să fi înregistrat o creştere a PIB de aproape 3%, din care peste 1% este contribuţia agriculturii. Potrivit calculelor, contribuţia sectorului agricol în economie a fost, anul trecut, de 18 miliarde de euro. O creştere similară a PIB în acest an, deja anunţată de Guvern, are nevoie de un nou an agricol foarte bun.