Ce spun PSD, USR, AUR şi oamenii din Guvernul Bolojan după ce a fost anunţat oficial că România este în recesiune

Ciolacu: Datele INS sunt o „manipulare grosolană” care „demonstrează disperarea actualului premier”

Fostul prim-ministru Marcel Ciolacu a susţinut vineri că datele publicate de Institutul Naţional de Statistică care indică recesiune tehnică sunt o „manipulare grosolană”, care „demonstrează disperarea actualului premier”, scrie Agerpres.

„Au coafat, după doi ani, datele din 2024, transformând creşterea economică în recesiune doar ca să încerce să estompeze dezastrul economic din mandatul lui Bolojan! Aceasta este cea mai grosolană manipulare a statisticii ce demonstrează disperarea actualului premier, după ce scăderea economiei din ultimul trimestru, de aproape 2%, este de patru ori mai mare decât aşteptările tuturor analiştilor. Dacă ieri, marii influenceri economici de dreapta susţineau că se aşteaptă la o mică corecţie, azi veţi vedea titluri de genul ‘pentru actuala scădere a economiei nu e de vină Bolojan, ci tot Ciolacu’ „, a scris social-democratul, pe Facebook.

Potrivit acestuia, „românii nu mai pot fi prostiţi cu cifre”, pentru că văd preţurile din magazine, văd cum veniturile „nu mai pot ţine pasul cu costul vieţii, văd cum tot mai multe firme trag obloanele şi cum în spitale şi şcoli se înmulţesc situaţiile de criză”.

„Ipocrizia absolută este că Bolojan se laudă cu creşterea economică de 0,6% pe 2025, deşi nu are vreun merit. Totul are la bază numai avansul din primele două trimestre din an – când el doar făcea figuraţie la Cotroceni. Următoarele două trimestre i se datorează exclusiv, iar acestea sunt echivalente cu recesiunea. Acesta este efectul marilor reforme ale lui Bolojan – tăiem tot, nu contează vieţile oamenilor! De fapt, acesta este modelul Bolojan nu de acum, ci din ultimul deceniu. Pentru cine vrea să vadă adevărul, am ataşat un clip cu atitudinea lui Bolojan din 2018, pe când era baronul absolut din Oradea şi îi trata pe medicii de acolo ca pe nişte sclavi. Acum, singura diferenţă este că aplică acelaşi model, „fără excepţii”, pentru toţi românii, evitându-i cu grijă doar pe cei foarte bogaţi şi multinaţionalele. În cazul lor, premierul găseşte mereu resurse nelimitate de empatie”, a transmis fostul premier.

Năsui: Intrarea în recesiune nu e vina lui Bolojan; când reduci deficitul, tai o sursă nesustenabilă de creştere

Deputatul USR Claudiu Năsui transmite că intrarea oficială a României în recesiune nu este vina premierului Ilie Bolojan, scrie Agerpres.

„Prin reducerea deficitului, se taie una dintre sursele nesustenabile de creştere şi e normal să scadă activitatea economică”, scrie fostul ministru al Economiei, vineri, pe Facebook.

„Nu pot fi acuzat că aş fi propagandist al domnului Bolojan. L-am criticat când a făcut măsuri greşite. L-am susţinut de fiecare dată când a vrut să facă ceva liberal (destul de rar). Dar de data asta nu e vina dânsului. Dacă iubim adevărul, trebuie să înţelegem ce se întâmplă. Atunci când faci deficit, dopezi creşterea economică pe termen scurt. Dar creezi o situaţie nesustenabilă pe viitor. Beneficiul e acum, costul e în viitor”, adaugă Năsui.

Potrivit acestuia, este „foarte bine” că guvernul a redus deficitul, însă este „greşit” modul în care a făcut-o.

„Guvernul avea două opţiuni: să crească taxele sau să diminueze cheltuielile, însă a ales „˜calea uşoară”, dar „˜rea” pentru România”, explică Năsui. Executivul a continuat creşterea cheltuielilor (+1% din PIB), doar că a crescut „dur” taxele.

„Prin felul cum a scăzut deficitul, guvernul a distrus creşterea economică pe termen lung. Pentru că taxele mai mari descurajează activitatea economică în România şi mută resurse de la privat la stat. De la privat, unde sunt cheltuite eficient după criterii de profit şi pierdere, către stat, unde sunt cheltuite pe criterii politice discreţionare, fără ca politicienii să sufere dacă deciziile luate sunt proaste”, mai scrie deputatul.

El oferă exemplul Argentinei, care a tăiat cheltuieli de 6% din PIB în decurs de un an, fără creşteri de taxe.

Pe de altă parte, guvernul Bolojan a tăiat cheltuieli „în unele locuri” şi le-a „compensat” prin creşteri în alte zone, adaugă Năsui.

„A tăiat la educaţie şi în zonele fără influenţă politică, dar a crescut la scheme şi la ceea ce numesc ei „˜investiţii”. Per total, statul nu a cheltuit mai puţin, dimpotrivă, cheltuielile au tot crescut. Ce s-a întâmplat în Argentina odată cu scăderea puternică a deficitului? A scăzut şi economia cu 1,7%. Dar apoi şi-a revenit spectaculos. Creşterea nu doar că a revenit, dar e a doua cea mai mare de pe continent. Inflaţia s-a prăbuşit. Iar sărăcia s-a înjumătăţit, 7 milioane de oameni ieşind din sărăcie în doar doi ani”, mai notează Năsui.

Deputatul adaugă că actuala recesiune „nu putea fi evitată”, dar puteau fi prevenite „greutăţile economice” pe viitor.

„E foarte bine că a scăzut deficitul şi la noi. E păcat că a scăzut din nou prin creşteri de taxe. Din păcate, mulţi ani de acum încolo va trebui să trăim cu creşterile „temporare” de taxe (nu, nu vor fi temporare, veţi vedea că au minţit şi legat de asta). La un moment dat va reveni şi creşterea economică, pentru că vin noi miliarde de euro de la UE peste noi. Dar efectul lor va fi atenuat, în loc să fie amplificat”, conchide Năsui.

Precizările vin în contextul în care, conform datelor INS, economia României a crescut cu 0,6% în 2025, însă a încheiat anul în recesiune tehnică, după ce Produsul Intern Brut (PIB) a fost mai mic cu 1,9% în trimestrul IV comparativ cu trimestrul III din 2025. Acesta este al doilea trimestru consecutiv de scădere.

Citeşte şi ce spun Bolojan, Alexandru Nazare şi Sorin Grindeanu despre datele INS

Premierul Ilie Bolojan a declarat că anul acesta va fi unul de reaşezare a economiei, proces care ar urma să devină vizibil din a doua jumătate a anului, pe baza măsurilor deja adoptate şi a celor care vor fi implementate în perioada următoare, în special pe componenta de energie şi pe cea economică, scrie Agerpres.

Ilie Bolojan a fost întrebat despre faptul că România a intrat în recesiune tehnică, potrivit datelor prezentate de Institutul Naţional de Statistică.

„Aceste măsuri au nişte efecte de contracţie economică, în mod inevitabil, oriunde se iau. Aceasta este realitatea pe care şi noi o avem, dar aceste măsuri, ca orice tratament care însănătoşeşte o boală, uneori au efecte colaterale. Nu ştiu, dacă iei antibiotice puternice e bine să iei şi nişte probiotice ca să nu-ţi distrugă stomacul. Discutăm, sigur, în nişte termeni simplişti medicali. Şi ceea ce se va întâmpla în perioada următoare, aşa cum se vede din tendinţele pe care le avem, este o reechilibrare a economiei, în sensul în care ne-a scăzut uşor componenta de importuri, ar trebui să ne crească componenta de exporturi, să ne reaşezăm economic – iar anul acesta, în condiţiile în care o ţintă importantă este să menţinem un volum de investiţii important, dintre care jumătate va fi din fonduri europene, va fi anul de reaşezare a economiei”, a declarat Ilie Bolojan, vineri, la postul de radio Europa FM.

El a subliniat că situaţia în care se regăseşte în prezent România, respectiv recesiunea tehnică, este una temporară.

„Aceasta este o situaţie temporară, în mod evident. Eu nu sunt adeptul proiectării unor aşteptări foarte optimiste, pentru că asta am făcut ani de zile, lumea politică, şi uitaţi în ce situaţie am ajuns. Aşteptările sunt că, în perioada următoare, după ce se închide bugetul de stat, după ce închidem toate măsurile, parte legate de administraţie, de reducerea în administraţie şi de reaşezarea administraţiei, parte legate de măsurile de relansare, de corecţiile pe care trebuie să le facem în domeniile energetice şi în câteva domenii strategice, în a doua jumătate a anului aceste efecte colaterale vor fi deja absorbite de economie şi vom relua zona de creştere economică, urmând să scadă inflaţia. Aşa cum se vede deja din decembrie, ianuarie, e o tendinţă de creştere, dar aceste măsuri de contracţie, mai mare sau mai mică, nu puteau fi evitate”, a declarat Bolojan.

Premierul a fost întrebat dacă din luna iunie se va relua creşterea economică.

„Eu spun că din a doua jumătate a acestui an vom vedea că lucrurile se reaşează şi, prin măsurile care au fost deja luate, prin măsurile pe care le vom lua în perioada următoare, pe componenta de energie, pe componentele de economie, vom reaşeza lucrurile şi vom crea condiţii, v-am spus, pentru creştere economică, pentru prosperitate şi pentru o predictibilitate a economiei româneşti”, a declarat Bolojan.

Economia României a crescut cu 0,6% în 2025, însă Produsul Intern Brut a fost mai mic cu 1,9% în trimestrul al IV-lea comparativ cu trimestrul al III-lea din 2025, potrivit datelor semnal publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică. Acesta este al doilea trimestru consecutiv în care economia scade, fapt care indică intrarea în recesiune tehnică.

Ramona Ioana Bruynseels (deputat AUR): „Doar taxări, veşti proaste şi o economie în recesiune. V-aţi fi aşteptat să fie altfel după toate măsurile de austeritate?”

Deputatul AUR Ramona Ioana Bruynseels reacţionează după ce Institutul Naţional de Statistică a anunţat vineri, 13 februarie, că economia naţională a intrat în recesiune tehnică. Aceasta afirmă că anunţul INS era previzibil atât din cauza măsurilor de austeritate fiscal-bugetare, cât şi din cauza tergiversării unui plan de relansare economică, scrie Agerpres.

„Este oficial, venit direct la Institutul de Statistică: economia României s-a contractat. În loc să crească, aşa cum ni s-a spus, s-a contractat. 1,9% este, în momentul de faţă, scăderea economiei noastre.

Aşadar, domnule premier şi miniştrii dumneavoastră, ce intenţionaţi să faceţi în acest sens? Când veniţi cu pachetul acela de redresare şi de relansare economică, că ne tot spuneţi de el, dar, în rest, veniţi doar cu taxări şi cu veşti proaste şi negative pentru români, cu impozite şi aşa mai departe? La ce v-aţi aşteptat? Că măsurile luate de dumneavoastră vor duce, în final, la reconstrucţie şi relansare economică? Nici vorbă, era evident şi vi s-a spus acest lucru.

Oricum, aşteptăm să vedem cu ce plan de relansare veniţi, ca să sprijiniţi cu adevărat mediul de afaceri din România. Că ştiţi cum e vorba aia a românului: „Aşteptându-mi binele, mi se gată zilele”, domnule premier”, a declarat deputatul AUR, Ramona Ioana Bruynseels.

Adrian Negrescu, consultant economic: România traversează o recesiune tehnică prelungită; 2026 ar putea marca începutul revenirii economice

România traversează o recesiune tehnică prelungită pe fondul politicilor fiscale incoerente din ultimii ani, însă trendul descendent al inflaţiei şi perspectiva reducerii dobânzii de politică monetară pot crea condiţii pentru reluarea creşterii economice în a doua parte a anului 2026, susţine consultantul economic Adrian Negrescu, scrie Agerpres.

„Avertismentele pe care le lansam în urmă cu doi ani s-au transformat astăzi în realitate statistică. Institutul Naţional de Statistică a confirmat ceea ce politicienii au negat vehement până acum: România traversează o recesiune tehnică prelungită, efect direct al politicilor fiscale incoerente aplicate de guvernările de la Palatul Victoria, fără excepţii. Cifrele sunt reci şi implacabile – în ultimii doi ani, economia a înregistrat nu mai puţin de cinci trimestre de scădere: primele două din 2024, urmate de trimestrele 1, 3 şi 4 din 2025”, a scris Adrian Negrescu pe Facebook, într-un comentariu intitulat: „Cronica unei recesiuni anunţate: Cum au îngropat „invenţiile fiscale” economia României şi ce urmează în 2026″.

Realitatea economică arată, fără niciun dubiu, că mediul de afaceri a fost sugrumat sistematic timp de patru ani, consideră Negrescu.

În opinia sa, „invenţiile fiscale” şi taxele suprapuse nu au adus prosperitate la buget, ci au generat un recul inerent. Astfel, pentru populaţie, termenul tehnic de „recesiune” se traduce simplu: banii nu mai ajung pentru un trai decent.

„Explozia facturilor la energie, scumpirea alimentelor şi povara taxelor au erodat masiv puterea de cumpărare, transformând statistica în dificultăţi zilnice pentru milioane de români”, a punctat consultantul economic.

El consideră că, în acest moment, România se află la o răscruce, existând doar două căi de a echilibra situaţia: reducerea cheltuielilor publice sau o nouă creştere a taxelor.

„Deşi unii decidenţi politici flutură din nou steagul impozitării progresive – o taxă pe „tupeul” de a câştiga mai mult -, această variantă este nesustenabilă într-o economie deja fragilă”, notează specialistul.

Potrivit acestuia, soluţia raţională rămâne „asanarea finanţelor publice”. Astfel, statul român este obligat să urmeze exemplul mediului privat, care a reacţionat rapid la noua realitate recesionistă: companiile au restructurat bugete, au eficientizat costuri şi, din păcate, au fost nevoite să disponibilizeze peste 50.000 de angajaţi în ultimele luni.

„Este timpul ca şi aparatul bugetar să treacă printr-o cură similară de eficienţă. Pe lângă disciplina bugetară, Ministerul Finanţelor şi ANAF au o misiune critică: extinderea luptei cu evaziunea fiscală. Fenomenul a depăşit stadiul de simplă problemă bugetară, devenind o „cangrenă” care distorsionează piaţa. Firmele corecte, care îşi achită taxele la zi, sunt victimele unei concurenţe neloiale tot mai agresive din partea celor care operează „la negru”, a adăugat Negrescu.

Acesta consideră că actualul pachet de măsuri economice propus trebuie să fie doar începutul.

„Pentru o redresare reală, este nevoie de măsuri de stimulare, precum reducerea taxării muncii şi creşterea valorii tichetelor de masă, oxigen vital pentru consum şi pentru angajaţi”, susţine consultantul economic.

Totuşi, există şi motive de optimism rezervat, în condiţiile în care inflaţia este pe un trend descendent şi există posibilitatea reducerii dobânzii cheie, a mai precizat specialistul.

„Partea plină a paharului arată că inflaţia este pe un trend descendent, ceea ce va forţa Banca Naţională a României (BNR) să reducă dobânda de politică monetară, ieftinind creditele în a doua jumătate a anului. Mai important este faptul că economia privată s-a „călit”. Companiile au intrat în 2026 mult mai pregătite, cu bugete restructurate şi strategii de preţ şi resurse umane adaptate crizei. Primele semne de revenire sunt deja vizibile: exporturile au reînceput să crească, producţia industrială dă semne de viaţă, iar declinul comerţului cu amănuntul s-a temperat. Dacă tendinţa se menţine, a doua parte a anului ar putea marca, în sfârşit, întoarcerea la o creştere economică reală”, a menţionat Adrian Negrescu.