1EUR = 4.7607 RON | Bucureşti 25 º

Finanţe şi bănci

Ce spune ASF Europei, peste capul BNR, despre creditele nocive acordate românilor

Un studiu realizat la solicitarea Parlamentului European relevă părerea Autorităţii de Supraveghere Financiară despre situaţia debitorilor români. ASF prezintă practici ale băncilor comerciale pe care Banca Naţională a României nu le-a expus niciodată public, cum ar fi practicarea unor dobânzi netransparente la credite, care au dus la supraîndatorerea clienţilor.

07 aug, 2014 | | ECONOMICA.net

România nu are mecanisme legale adecvate pentru a trata problema supraîndatorării persoanelor fizice, potrivit studiului „Consumer protection aspects of financial services", realizat de către London Economics, la solicitarea Comisiei pentru piaţă intrenă şi protecţia consumatorilor din Parlamentul European.

„În câteva ţări (Ungaria, România, Spania) nu există niciun mecanism formal pentru debitorii oneşti care intră în incapacitate de plată să iasă din starea de supraîndatorare şi să capete o nouă şansă.

Astfel, un debitor care intră în incapacitate de plată cu un credit ipotecar nu numai că îşi va pierde economiile folosite pentru plata avansului, dar, în funcţie de evoluţie preţurilor imobiliare şi a nivelului dobânzilor penalizatorii, debitorul ar putea fi supraîndatorat în continuare chiar şi după lichidarea proprietăţii", se arată în studiu.

Pentru informaţiile privind piaţa din România, autorii studiului au făcut apel la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

ASF identifică câteva probleme ale practicilor de creditare ale băncilor din România cu efecte negative asupra debitorilor, despre care Banca Naţională, autoritatea ce se ocupă cu reglementarea bancară, nu a vorbit până acum.

Dobânzile variabile netransparente

Nivelul celui mai important cost al creditului, dobânda, a stat la discreţia băncilor româneşti, care au produs contracte preformulate prin care puteau modifica unilateral nivelul acesteia. Mai mult, ASF remarcă şi practica băncilor de a da credite cu dobânzi introductorii mai mici, care au dus la un grad real de îndatorare mai ridicat.

„Băncile au introdus pe scală largă credite ipotecare cu dobânzi introductorii mici fixate pe 3 luni până la un an, fără a indica în niciun fel cum ratele vor fluctua ulterior.

Potrivit reglementatorului român, contractele ipotecare „au fost construite într-o manieră discreţionară care a permis băncilor să schimbe unilateral costurile şi alte caracteristici ale creditelor ipotecare, fără posibilitatea consumatorilor de a refuza", susţine ASF în studiul citat.

Dobânzile netransparente şi comisioanele aplicate creditelor reprezintă motivul pentru care pe rolul instanţelor se află mii de procese între clienţi şi bănci. Mai mult, opt bănci au procese şi cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, care s-ar putea solda cu modificarea tuturor contractelor aflate în derulare.

În privinţa clauzelor abuzive, BNR a luat partea băncilor şi a încercat să le protejeze de aplicarea noilor articole ale legii 193/2000.

Băncile nu au explicat clienţilor ce se întâmplă cu creditele în valută

Potrivit ASF, ipotecile în franci elveţieni din România au fost populare în anii de dinaintea crizei financiare. Ratele de dobândă pentru aceste credite erau mai scăzute decât în cazul îprumuturilor denominate în lei sau euro şi clienţii puteau împrumuta sume mai mari. Acestora nu li s-au dat indicaţii privind riscul ratei de schimb sau privind o posibilă creştere a ratelor de dobândă. Aceste credite „au fost primele care au intrat în default".

O bancă românească, care a răspuns la studiu. identifică, de asemenea, creditele în valută ca fiind un produs îndeosebi de nociv pentru consumatori începând cu anii 2000, invocând „volatilitatea cursului de schimb".

ASF spune că reglementarea BNR a ajutat expansiunea masivă a creditului

„În răspunsul la studiul nostru, reglementatorul român a raportat că băncile au relaxat condiţiile de creditare în timpul boom-ului din 2005-2008, lucru posibil din moment ce reglementarea a fost laxă şi băncile au găsit metode de a evita limitele impuse", se arată în studiul UE.

De-a lungul timpului, BNR a susţinut că a făcut tot posibilul pentru a limita creşterea creditării în anii de boom. BNR a acţionat în principal prin creşterea rezervelor minime obligatorii, în timp ce din punct de vedere a gradului de îndatorare a lăsat un mare spaţiu de manveră băncilor, nu doar în privinţa scoringului, dar şi a referinţelor de cost la care se calcula gradul de îndatorare – a se vedea cazul cu dobânzile introductorii de mai sus.

Cardurile de credit, sursă de îndatorare

„Complexitatea în creştere a termenilor şi condiţiilor din contractele aferente cardurilor de credit, în particular în privinţa ratelor, a crescut potenţialul unui impact negativ asupra clienţilor. Ca răspuns la studiul nostru, reglementatorul român a subliniat că lipsa reglementării potrivite şi nivelurile scăzute de educaţie financiară a dus la cazuri de supraîndatorare", se arată în studiul citat.

România are, totuşi, o rată mică de penetrare a cardurilor de credit, faţă de ţările din Europa de Vest.

Asociaţia Română a Băncilor a spus că statutul nu îi permite să trimită autorilor studiului răspunsuri la chestionare, aşa că a trimis mai departe întrebările către bănci. Dintre acestea, doar BCR Banca pentru Locuinţe, Garanti Bank şi Volksbank au răspuns. ARB a fost pentru multă vreme sigura organizaţie de lobby a sistemului bancar din România şi a emis poziţii comune în numele băncilor la diverse proceduri legislative.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO

OBIECTIV.INFO