Ce spune ministrul Muncii despre salariul minim şi coşul minim pentru un trai decent

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Discuţia despre salariul minim, ca şi despre salarizare, în general, nu trebuie să fie doar o discuţie despre cifre, doar despre profitabilitate, doar despre competitivitate. Trebuie să fie şi o discuţie despre coşul minim pentru un trai decent. Nu cred că se poate numi competitivitate faptul de a avea toate condiţiile necesare pentru a avea un business de succes într-o ţară, dar nu poţi să ai un angajat care să aibă un trai decent. Până când va putea să lucreze un angajat plătit sub nivelul unui trai decent pentru o companie care se vrea competitivă şi profitabilă? În discuţiile pe care le vom avea, tema nivelului de trai va fi cel puţin la fel de importantă ca tema muncii la negru sau la gri şi a salariului minim, aproape la fel de importantă ca tema cooperării strânse şi eficiente între ANAF şi ITM pentru a combate acest fenomen”, a spus ministrul.

El a precizat că discuţia despre traiul decent „va fi o temă care se va corela şi cu transpunerea directivei referitoare la lucrătorii pe platforme digitale, livrare, ride-sharing şi toate celelalte teme care împreună ar trebui să ne ajute să avem pentru salariatul din România condiţii decente de muncă, condiţii decente de trai şi demnitate”.

În context, ministrul Muncii a vorbit despre situaţia salariului minim pe economie din ultimii opt ani, din 2018, scrie Agerpres.

„Au fost mulţi ani cu creştere economică, mulţi ani cu prosperitate, am putea spune, uitându-ne acum retrospectiv. Apropo de contribuţii argumentate la discuţia publică, la dezbaterea publică pe tema asta, nu îmi amintesc ca vreodată să fi existat, în pofida diferenţelor din cifrele macroeconomice, diferenţe de poziţionare între partenerii sociali. Asta arată, o dată în plus că nu e, din păcate, mereu vorba despre argumente şi cu 7% creşterea economică. Din păcate, patronatele spuneau că o creştere de salariu este nesustenabilă şi va duce la pierderea de locuri de muncă. În primul moment poţi să vii cu argumente care pot fi combătute retrospectiv. După opt ani nu mai e nevoie de argumente. Cifrele sunt clare, sunt evidente”, a subliniat Florin Manole.

El consideră că principalul contraargument, pierderea locurilor de muncă, „devine ridicol”. „Atunci când ne uităm la faptul că, deşi salariul minim a crescut din 2018 până astăzi, consistent, peste creşterea inflaţiei, România nu are mai puţini angajaţi, nu are mai puţine contracte de muncă. Există nişte diferenţe faţă de perioada ultimilor opt ani, la care m-am referit. Până la urmă, niciun an nu seamănă cu altul. Discuţia despre competitivitatea economiei României este o discuţie mai de actualitate decât în alte momente, nu pentru că tema nu ar fi fost actuală şi relevantă întotdeauna. Doar că acum este o discuţie globală despre competitivitate, o discuţie europeană despre competitivitate. Avem două rapoarte, ca Noul şi Vechiul Testament la Bruxelles, raportul Draghi şi raportul Letta, care se referă la competitivitate în mediul european”, a arătat oficialul de la Ministerul Muncii.

În opinia sa, problema de competitivitate pe care o are şi Europa şi România „nu vine din costul cu forţa de muncă, ci din preţurile din energie”.

„Vine (problema de competitivitate – n.r.) dintr-o problemă pe care o avem noi, statul, Ministerul Muncii, şi pe care trebuie să o admitem ca prim pas spre rezolvarea ei. Problema se numeşte ANOFM, o instituţie, din păcate, blocată în proiectele anilor 2000, neadaptată la situaţia actuală din piaţa muncii şi din societatea românească, o instituţie care însă are norocul de a avea nişte foarte consistente bugete din fonduri europene şi, cu acestea, o ocazie de a se îmbunătăţi, de a se dezvolta, de a se schimba în bine”, a adăugat Florin Manole.

Acesta a făcut succint şi o prezentare a situaţiei economice actuale în contextul intenţiei de majorare a salariului minim.

„Faptul că economia a frânat, că suntem în recesiune, sunt date în opinii, sunt statistici, nu discurs politic. Faptul că avem probleme bugetare, după ce din a doua jumătate a lui 2025 a început o politică de austeritate pe care doar puţin am putut-o atenua, nu ne-a adus într-o situaţie economică şi socială mai bună, nici măcar într-o situaţie bugetară mai bună. Astea sunt cifre. Pare că am pierdut un an şi jumătate, că am trecut printr-un soi de deşert al austerităţii, ca să fac o referire aproape religioasă, dar la sfârşit nu am ajuns încă. Adică, perioada dificilă nu a fost suficientă şi nu a contribuit la îmbunătăţirea situaţiei. Anul trecut, despre salariul minim sau în legătură cu salariul minim s-a dus o adevărată bătălie publică. Totuşi, în termeni absolut decenţi şi de argumente, putem să vedem o jumătate plină sau jumătate goală”, a afirmat ministrul.

El a spus, totodată, că salariul minim a crescut de la jumătatea anului trecut, „cu certitudine”.

„Salariul minim a crescut de la jumătatea anului, cu certitudine, raportat la legea în vigoare şi la directiva europeană pe care toată lumea a cerut-o implementată şi la a cărei transpunere toată lumea, adică toţi partenerii sociali au contribuit, directiva europeană şi legislaţia naţională au fost lăsate deoparte. Asta generează un context dificil şi pentru actualul Guvern. De aceea, cu durerea şi nostalgia unui om care a lucrat pe salariul minim pe economie ani buni – locuiam la vreo 3 km de aici, pe strada Foişorului din sectorul 3, şi nu îmi ajungeau banii de salariu pentru chirie, în Bucureştiul anilor 2010, de exemplu. Cu această experienţă personală, vă spun că da, în programul de guvernare, sintagma creşterea salariului minim pe un orizont de 12 luni este un mod de a seta startul discuţiei despre acest subiect, cu un orizont de aşteptare de 12 luni, adică nu de două luni, cât mai e până la 1 ianuarie 2027”, a declarat ministrul.

El a precizat că discuţiile privind stabilirea unui nou salariu minim pe economie au început.

„Ce trebuie să facă Ministerul Muncii, ca instituţie? Am început deja să facem raportul privind evoluţia indicatorilor macroeconomici relevanţi în stabilirea salariului minim, despre cum arată cifrele, nu opiniile, care a fost deja trimis partenerilor sociali. Raportul o să urmeze o comisie de dialog social, o să urmeze un CNP (Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social – n.r.), poate două, în care această discuţie trebuie tranşată”, a menţionat Florin Manole.

Blocul Naţional Sindical organizează, marţi, dezbaterea privind adecvarea salariului minim în România, cu ocazia lansării studiului „Adecvarea salariului minim în România. Evaluarea ex-post a implementării Directivei (UE) 2022/2041 pentru anii 2025-2026”.

La eveniment şi-a confirmat prezenţa şi ministrul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, Florin Manole.

Potrivit confederaţiei sindicale, la doi ani de la transpunerea Directivei în legislaţia naţională, unul din patru salariaţi continuă să câştige în jurul salariului minim, iar distribuţia salariilor în economie nu s-a schimbat semnificativ. În plus, o treime dintre salariaţii cu normă întreagă (1,71 milioane persoane) câştigă cu maximum 5% peste nivelul salariului minim brut pe economie, la fel ca în 2024.