CE: Votul Parlamentului a pus la îndoială angajamentul politic. Noile coduri creează dificultăţi

Raportul arată că, deşi s-au înregistrat unele progrese în ceea ce priveşte combaterea corupţiei la nivel înalt, nu s-au obţinut încă „suficiente rezultate privind lupta împotriva micii corupţii”, în timp ce partea de prevenire rămâne „mai degrabă slabă” atât la nivel central, cât şi la nivel local.

Experţii UE notează că, în mare măsură, cadrul juridic pentru lupta împotriva corupţiei a fost instituit şi remarcă măsurile adoptate recent în vederea unei reforme a Codului penal şi a Codului de procedură penală.

„Cu toate acestea, câteva dintre iniţiativele legislative cele mai recente ale Parlamentului din decembrie 2013 care, printre altele, ar fi limitat domeniul de aplicare al infracţiunii de corupţie şi al dispoziţiilor din dreptul penal referitoare la conflictele de interese, au pus serios la îndoială stabilitatea legislaţiei actuale şi angajamentul politic de a concretiza reformele anticorupţie”, chiar dacă modificările au fost declarate neconstituţionale de Curtea Constituţională a României în ianuarie 2014, se arată în document.

Totodată, CE consideră că există „provocări considerabile” legate de punerea în aplicare a noilor coduri.

„Instabilitatea acestor acte legislative şi mai multe probleme juridice identificate de profesioniştii din domeniu, care ar putea necesita modificări ale codurilor sau ale ghidurilor de interpretare înainte de intrarea lor în vigoare creează dificultăţi suplimentare”, precizează raportul.

Documentul remarcă „rezultatele solide” ale DNA, care a a scos la iveală practici de corupţie care implicau înalţi politicieni şi funcţionari publici, în timp ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are „o eficienţă din ce în ce mai mare privind judecarea cazurilor complexe de corupţie”.

Şi activitatea ANI este apreciată, dar se subliniază că acţiunile ulterioare deciziilor ANI s-au confruntat, de-a lungul timpului, cu „dificultăţi semnificative”.

În raport sunt citate şi două sondaje de opinie privind percepţia cetăţenilor şi a firmelor privind corupţia. Astfel, conform Eurobarometrului special din 2013 privind corupţia, 93% din respondenţii români au fost de acord cu faptul că în ţara lor corupţia este o problemă larg răspândită (media UE fiind 76%), în timp ce 42% afirmă că au fost afectaţi personal de corupţie în viaţa lor de zi cu zi (media UE – 26%). 82% din români consideră că mita şi utilizarea relaţiilor personale sunt adesea cel mai simplu mijloc de a obţine anumite servicii publice.

În sondajul Eurobarometru în rândul întreprinderilor din 2013 privind corupţia, 81% din întreprinderile din România au afirmat că „favoritismul şi corupţia” reprezintă un obstacol în calea concurenţei între întreprinderile din România. 65% din respondenţi considerau că pentru întreprinderea lor corupţia reprezenta o problemă, în timp ce 64% considerau că nepotismul şi clientelismul ridicau probleme similare.