1EUR = 4.8745 RON | Bucureşti 3 º

News

Cea mai mare incidenţă a tumorilor canceroase din ultimii 16 ani în Cernavodă şi vecinătăţi. De ce?

Incidenţa tumorilor canceroase solide diagnosticate în Cernavodă şi zonele învecinate a ajuns la cel mai ridicat nivel din anul 1999 încoace, arată studiul anual privind starea de sănătate şi frecvenţa cancerelor la oamenii care trăiesc în apropierea obiectivelor nucleare. Specialiştii care au realizat studiul au spus pentru ECONOMICA.NET că această creştere se datorează în parte unei mai bune depistări a cazurilor de cancer. Aceştia nu se pot pronunţa ferm dacă există o legătură de cauzalitate între incidenţa crescută a cancerelor şi traiul în proximitatea obiectivului nuclear, pentru că lipsesc investigaţii ţintite în această direcţie. 

Record negativ în Cernavodă: cea mai mare incidenţă a tumorilor canceroase solide din anul 1999 încoace

În anul 2015 au fost diagnosticaţi cu tumori canceroase solide 218 locuitori din zona Cernavodă, adică din oraşele Cernavodă, Medgidia şi o serie de localităţi rurale situate pe o rază de 30 de kilometri din jurul obiectivului nuclear. Această valoare înseamnă o rată a incidenţei tumorilor maligne solide în această zonă de peste 228 de tumori solide la 100.000 de locuitori, se arată în studiul "Supravegherea stării de sănătate a populaţiei din jurul obiectivelor nucleare majore", făcut public recent. Cu acest rezultat, avem cea mai mare incidenţă a tumorilor canceroase solide la locuitorii din Cernavodă din anul 1999 încoace, aşa cum veţi vedea detaliat în graficul de mai jos.

Incidenţa unei boli se referă la numărul de cazuri noi de boală diagnosticate în cursul unui an, raportat la suta de mii de locuitori.

La bărbaţi, cele mai frecvente localizări ale tumorilor canceroase diagnosticate în anul 2015 în zona Cernavodă au fost pulmonară, vezică urinară, prostată, cerebral, cutanat şi hepatic. La femei, localizările cele mai frecvente ale tumorilor canceroase diagnosticate în anul 2015 în Cernavodă şi împrejurimi au fost la nivelul colului uterin, sânului, cerebral, bronho-pulmonar, colonului şi ovarelor, potrivit studiului citat. 

În zona Cernavodă au mai fost diagnosticate şi nouă cazuri de leucemie şi de limfom, ceea ce înseamnă o incidenţă de 9,55 cazuri noi la suta de mii de locuitori.


Cea mai mare incidenţă a tumorilor canceroase solide din anul 1999 încoace în zona Cernavodă

tumori cernavoda

Notă: Oficialii instituţiei au explicat pentru ECONOMICA.NET că rezultatele prezentate în graficul de mai sus se referă la incidenţa tumorilor canceroase solide, cu excepţia cancerelor sângelui şi sistemului hematopoietic. Această explicaţie nu a fost inclusă în studiul iniţial. 

Creşterea incidenţei, mai semnificativă din 2012 încoace, s-a înregistrat în perioada de funcţionare normală a instalaţiei nucleare. 

Incidenţa tumorilor canceroase solide diagnosticate în zona Cernavodă a crescut continuu din anul 2011, de la nivelul de 115 tumori la suta de mii de locuitori, până la peste 228 de tumori maligne solide la 100.000 de locuitori, diagnosticate în anul 2015.

Cea mai abruptă creştere a incidenţei tumorilor maligne solide diagnosticate la locuitorii din zona Cernavodă s-a înregistrat în anul 2012, faţă de 2011, când de la circa 115 tumori canceroase diagnosticate la suta de mii de locuitori, incidenţa a urcat la 191 de tumori maligne diagnosticate la suta de mii de locuitori, în anul următor. 

Totuşi, incidenţa cancerelor în Cernavodă rămâne sub media naţională, aşa cum puteţi vedea în graficul de mai sus. 

Creşterea incidenţei cancerelor în zona Cernavodă e de fapt o creştere statistică şi e influenţată de o mai bună depistare a cancerelor, spun specialiştii care au realizat studiul citat. 

ECONOMICA.NET: Există o legătură de cauzalitate între creşterea statistică a incidenţei tumorilor canceroase solide în zona Cernavodă şi traiul în proximitatea acestui obiectiv nuclear?

Evident, rezultatul la care va referiţi (n. red. creşterea statistică a incidenţei tumorilor canceroase solide în zona Cernavodă) a fost sesizat. Însă în lipsa unor investigaţii specifice suplimentare, a lega acesta creştere de rezidenţa în proximitatea CNE Cernavodă este o simplă speculaţie. Traiul în zona Cernavodă implică o multitudine de factori care pot avea impact asupra sănătăţii - obiceiuri alimentare, stil de viaţă, existenţa altor industrii poluante, etc. -, dintre care CNE Cernavodă este doar unul dintre ei, au explicat pentru ECONOMICA.NET medicul Cristina May, unul dintre autorii studiului, şi fizicianul Alina Dumitrescu.

În cazul în care creşterea incidenţei tumorilor maligne s-ar datora unei posibile expuneri a populaţiei la o doză de radiaţii mai mare decât limita maxim admisă, aceasta ar fi avut loc în urmă cu cel puţin 10 ani şi ar trebui să fie regăsită în înregistrările datelor de monitorizare a radioactivităţii factorilor de mediu. În consecinţă, în această fază a fost demarată investigarea acestor date. Doar în cazul în care înregistrările ultimilor 10 ani (sau mai mult) evidenţiază depăşiri ale limitelor admise pentru radioactivitatea factorilor de mediu, s-ar putea sugera o ipoteză privind cauzalitatea, au adăugat specialiştii citaţi anterior.

O creştere statistică a incidenţei cancerelor în zona Cernavodă se poate datora unei mai bune depistări a cazurilor de cancer: educaţia, conştientizarea populaţiei, accesibilitatea serviciilor medicale performante; sau unei mai bune înregistrări - îmbunătăţirea metodologiei de înregistrare a cazurilor noi de cancer conduce la înregistrarea mai multor cazuri, dar şi unei acoperiri mai bune în raportarea acestor date statistice. În concluzie, o creştere statistică a incidenţei tumorilor canceroase în zona Cernavodă nu înseamnă obligatoriu o creştere în realitate a acestora, ne-au mai spus medicul Cristina May şi fizicianul Alina Dumitrescu.

Studiile care au ca scop supravegherea stării de sănătate a populaţiei din vecinătatea obiectivelor nucleare implică doar observarea unor indicatori ai stării de sănătate şi evoluţia lor în timp. În epidemiologie, la fel ca în alte domenii de activitate care implică analiza statistică a unor date observabile, studiile care investighează legătură de cauzalitate între un fenomen şi o posibilă cauză necesită alte tipuri de design, au conchis specialiştii citaţi mai sus. 

Încă două reactoare vor fi construite la Cernavodă

În prezent, la Cernavodă funcţionează două reactoare: Unitatea 1, pusă în operare comercială la data de 2 decembrie 1996, şi Unitatea 2 - la data de 28 septembrie 2007.

Centrala a fost proiectată în perioada comunistă să funcţioneze cu cinci reactoare, construite cu tehnologie canadiană CANDU, considerată atunci printre cele mai sigure din lume. Înainte de căderea comunismului, au început lucrările la toate cele cinci grupuri, iar acum statul român negociază cu firma chineză China General Nuclear Power finalizarea a două unităţi, în sistem de parteneriat public-privat.

Negocierile cu investitorii chinezi pentru construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă se vor încheia cu succes în termenul asumat, 20 decembrie 2016, iar la începutul anului viitor va fi înfiinţată compania de proiect, a declarat la finele lunii octombrie Daniela Lulache, directorul general al companiei de stat, în cadrul unei conferinţe organizate de News.ro. Proiectul reactoarelor 3 şi 4 presupune construcţia a două noi reactoare de tip CANDU 6 pe platforma centralei nucleare de la Cernavodă, fiecare cu o putere instalată de 700 MWh.

Construcţia reactoarelor 3 şi 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă reprezintă cea mai mare investiţie în România, de la Revoluţie. Investiţia în realizarea celor două noi reactoare, care vor folosi tehnologia canadiană CANDU, este estimată la circa şase miliarde de euro. Termenul de realizare al celor două reactoare este estimat la şapte ani, de la data semnării contractului între cele două părţi.

Din anul 1999 încoace, autorităţile evaluează anual starea de sănătate şi frecvenţa cancerelor în zonele din vecinătatea obiectivelor nucleare majore din ţara noastră.  

Rezultatele acestor studii sunt publicate de Centrul Naţional de Monitorizare a riscurilor din mediul comunitar. 

Autorii studiului spun că rezultatele obţinute reflectă un nivel de referinţă – adică oferă un tablou general al stării de sănătate a populaţiei în perioada de funcţionare normală a instalaţiei nucleare, important pentru a putea aprecia impactul unui eventual incident radiologic asupra populaţiei. 

Concret, medicii evaluează anual starea de sănătate a tuturor locuitorilor cu domiciliul stabil în localităţile din vecinătatea obiectivelor nucleare din ţara noastră, precum şi a locuitorilor rezidenţi în zona de influenţă a centralei nucleare din Bulgaria. Aceste zone sunt: zona Bechet, aflată în aria de influenţă a centralei nuclearo-electrice de la Kozlodui; zona Cernavodă - în jurul centralei nuclearo-electrice; zona Feldioara – în vecinătatea Uzinei R; zona Mioveni - în aria de influenţă a Fabricii de Combustibil Nuclear Piteşti. În cadrul aceluiaşi studiu, medicii măsoară frecvenţa cancerelor din zonele sus-menţionate. 

Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO