Cea mai nouă bancă de stat e sub presiune. BID pierde un miliard de euro, dacă nu își numeste conducerea până în decembrie

Adaugă-ne ca sursă preferată

Numirea conducerii depline, atât pe partea de supraveghere, cât și pe cea executivă a fost amânată de două ori până acum. Ultima prelungire de încă șase luni a fost obținută de bancă la începutul lunii iunie, spun surse avizate din piață.

Potrivit legii de funcționare a BID nr. 207/2022 privind reglementarea unor măsuri referitoare la cadrul general aplicabil constituirii și funcționării băncilor de dezvoltare din România și a Hotărârii Guvernului nr. 1.204/2022 privind constituirea, organizarea și funcționarea Băncii de Investiții și Dezvoltare – S.A., acționarii băncii (statul român prin Ministerul Finanțelor) au dreptul să prelungească de maximum două ori mandatul conducerii interimare a băncii.

Fiecare prelungire are o durată de maximum șase luni, iar actuala conducere BID se află la doua prelungire de contract de interimat care a fost validată la începutul lunii iunie. Asta înseamnă că până în luna decembrie banca trebuie să aibă o nouă conducere definitivă formată din comitet de supraveghere, în care sunt numiți de regulă membri ai Ministerului de Finanțe, acționarul majoritar al băncii, și Comitetul Executiv, format din membri independenți aleși din piață, cu experiență bancară și care să aibă aprobarea BNR.

Teoretic, după cum spun sursele Economica.net, Consiliul de Supraveghere al băncii ar trebui numit în maximum două – trei luni de acum încolo, urmând ca apoi Consiliul de Supraveghere să aleagă conducerea executivă a băncii, membrii conducerii executive fiind obligați apoi să primească aprobarea BNR pentru a-și pute prelua mandatele.

Între timp, pe 25 iunie 2026, Comisia Europeană a aprobat măsurile de sprijin notificate de România pentru BID, în conformitate cu regulile UE privind ajutoarele de stat. Astfel, Comisia Europeană a aprobat majorarea capitalului social al băncii cu 1 miliard de euro; prelungirea garanției de stat până la 31 decembrie 2032 și extinderea mandatului BID către domenii precum apărarea, securitatea cibernetică, industriile de înaltă tehnologie și companiile aflate în faza de extindere.

De reținut, Comisia Europeană nu acordă direct 1 miliard de euro BID. Ea autorizează România să majoreze capitalul băncii cu această sumă, în condițiile regulilor privind ajutorul de stat.

Din acest miliard de euro: 100 de milioane de euro provin dintr-un împrumut prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR/PNRR); iar restul de 900 de milioane de euro reprezintă contribuția statului român, potrivit mecanismului notificat și aprobat de Comisie.

La ora actuală, România nu are nici guvern, nici prim ministru cu drepturi depline, fapt care îngreunează foarte mult numirea unei conduceri depline la BID. Mai mult, sunt voci care spun că este foarte posibil ca viitorul ministru al Finanțelor să fie din partea PSD. În aceste condiții, atât conducerea definitivă a Băncii de Investiții, cât și majorarea capitalulului social al băncii pe baza ajutorului de stat (cei 100 de milioane de euro din PNRR sunt teoretic asigurați) cu încă 900 de milioane de euro rămân sub semnul întrebării.

BID va avea un rol central în tranziția de la finanțarea bazată predominant pe granturi către instrumente financiare moderne, cu efect de multiplicare: garanții, cofinanțare, blended finance, co-investire, partajarea riscului, finanțări combinate cu granturi și asistență tehnică.

În perspectiva Cadrului Financiar Multianual 2028-2034, BID va funcționa ca platformă națională pentru instrumentele financiare aferente programelor europene, continuării PNRR, Fondului European de Competitivitate, InvestEU și altor inițiative dedicate competitivității, tranziției verzi, securității economice și dezvoltării industriale.

În etapa actuală, BID implementează sau pregătește instrumente relevante pentru economie: Garanția de Portofoliu pentru IMM-uri, cu plafon alocat de 6,16 miliarde lei și peste 95% cotă de piață acoperită prin intermediari financiari; garanții individuale pentru proiecte publice și companii subordonate, cu 2,2 miliardede  lei disponibili; creditare directă pentru sectorul public și infrastructură, cu portofoliu în pregătire de peste 450 de milioane de lei; instrumente din fonduri europene pentru IMM-uri și investiții regionale, cu alocări de aproximativ 233 de milioane de euro prin Fondul de Participare Regional și aproximativ 189 de milioane de euro prin Fondul de Participare Tranziție Justă’, se precizează în programul de guvernare.

Acesta mai prevede că, în baza OUG nr. 8/2026, BID va implementa, în numele și contul statului, programe de finanțare, garantare și investiții pentru reducerea constrângerilor de finanțare în sectorul public și privat. Printre acestea se numără ‘Diaspora Investește Acasă’, cu buget de 100 de milioane de euro pentru perioada 2026-2029, programul pentru creșterea competitivității și convergenței regionale, cu buget de 500 de milioane de euro pentru perioada 2027-2032, instrumente dedicate agriculturii, autorităților locale, operatorilor de servicii publice și proiectelor finanțate din fonduri europene.

BID va avea un rol important și în utilizarea Fondului de Modernizare, prin instrumente financiare dedicate eficienței energetice, securității energetice, decarbonizării industriei, modernizării rețelelor de distribuție și stocare și reducerii consumului energetic. De asemenea, va contribui la instrumentul combinat grant-credit din Fondul Social pentru Climă, cu o alocare estimată de 300 de milioane de euro pentru microîntreprinderi vulnerabile.

Pe lângă finanțare și garantare, BID va dezvolta servicii de asistență tehnică pentru IMM-uri, autorități locale și regionale, companii de utilități publice și proiecte strategice, pentru creșterea maturității și bancabilității proiectelor și accelerarea absorbției fondurilor europene.